Preşedintele Zelenski a vizitat trupele pe frontul de la Pokrovsk. „Este o zonă tensionată”

volodimir zelenski
Profimedia

Volodimir Zelenski a anunţat luni că a vizitat trupele care apără oraşul Pokrovsk, un nod logistic cheie pentru trupele ucrainene pe frontul de est şi spre care armata rusă se apropie tot mai mult, transmit agenţiile AFP şi EFE.

"Pokrovsk. Am vizitat amplasamentul Brigăzii 25 Aeropurtată, care apără oraşul (...) Este o zonă tensionată. Numai datorită forţei soldaţilor, Estul (Ucrainei) nu este complet ocupat de Rusia", a scris Zelenski pe Telegram, în timp ce trupele ruse sunt la mai puţin de 10 kilometri de Pokrovsk. Preşedintele a discutat cu soldaţii care apără oraşul şi i-a decorat pe unii dintre ei.

Vizita sa pe frontul de est survine când se împlinesc o mie de zile de la lansarea invaziei ruse în Ucraina. Trupele ruse au ajuns atunci până la periferia Kievului, de unde în urma pierderilor suferite în lupte şi a dificultăţilor logistice s-au retras o lună mai târziu după ce Moscova a decis să-şi axeze campania militară pe fronturile din estul şi sudul Ucrainei.

Ucraina a lansat în vara anului 2023 o contraofensivă pe acestea fronturi în provinciile Doneţk şi Zaporojie, încheiată cu un eşec şi cu mari pierderi umane şi materiale pentru armata ucraineană, care nu a reuşit să străpungă poziţiile ruseşti consolidate cu fortificaţii şi câmpuri minate.

Totuşi, anterior, în toamna anului 2022, armata ucraineană a eliberat cea mai mare parte a provinciei nord-estice Harkov într-o contraofensivă fulger. De asemenea, Ucraina a recăpătat controlul asupra părţii de nord a provinciei sudice Herson, după ce trupele ruse s-au retras dincolo de fluviul Nipru de teama unei contraofensive ucrainene.

Citește și
Volodimir Zelenski vorbește despre încheierea „diplomatică” a războiului, după puzderia de bombe și drone rusești
Volodimir Zelenski vorbește despre încheierea „diplomatică” a războiului, după puzderia de bombe și drone rusești

Dar după eşecul contraofensivei ucrainene pe frontul de est, trupele ruse, mai numeroase şi mai bine echipate, au înaintat constant pe acest front, unde din luna octombrie anunţă aproape zilnic ocuparea de noi localităţi.

Continuă în acest timp luptele şi în provincia rusă Kursk, unde armata ucraineană controlează un teritoriu ocupat într-o incursiune surpriză peste graniţă lansată pe 6 august. Unul dintre obiectivele acestei manevre ucrainene era de a forţa Rusia să se concentreze mai mult pe expulzarea trupelor inamice de pe propriul teritoriu decât pe ofensiva din estul Ucrainei. Însă cu toate că armata rusă a mutat în Kursk zeci de mii de soldaţi de pe frontul ucrainean, a reuşit să-şi menţină aici dinamica ofensivei.

Superioritatea numerică rusă este una dintre cauzele menţionate de analiştii militari în explicarea înaintării constante, deşi lente, a trupelor ruse în estul Ucrainei. Pentru a diminua acest dezavantaj numeric, Ucraina pregăteşte mobilizarea a încă 160.000 de soldaţi suplimentari pentru a completa efectivele armatei.

O evoluţie semnificativă este acordul pe care conform relatărilor mass-media l-a dat preşedintele american aflat la final de mandat, Joe Biden, pentru folosirea rachetelor ATACMS în atacuri asupra teritoriului rus.

Încă neconfirmată oficial, posibilitatea folosirii acestor rachete, care au o rază de acţiune de 300 de kilometri, a fost una dintre cererile insistente formulate de preşedintele Zelenski.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat anterior cu "consecinţe grave" dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus.

El consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Prima țintă a rachetelor ATACMS în Rusia, după ce SUA au permis Kievului să le folosească pentru atacuri
Prima țintă a rachetelor ATACMS în Rusia, după ce SUA au permis Kievului să le folosească pentru atacuri

SUA au autorizat Ucraina să atace teritoriul rus cu rachete ATACMS, pe care le furnizează Kievului, potrivit presei americane. Aceste arme, solicitate intens de Volodimir Zelenski, pot lovi ţinte aflate la mai mult de 300 de kilometri distanţă.

Volodimir Zelenski vorbește despre încheierea „diplomatică” a războiului, după puzderia de bombe și drone rusești
Volodimir Zelenski vorbește despre încheierea „diplomatică” a războiului, după puzderia de bombe și drone rusești

Rusia a dezlănțuit duminică dimineață asupra Ucrainei cel mai amplu și distrugător atac aerian din ultimele trei luni. 120 de rachete și 90 de drone au vizat infrastructura energetică a Ucrainei, mizând pe efectul de demoralizare a populației, în prag de

Zelenski: Ucraina trebuie să facă totul pentru a pune capăt războiului anul viitor. Ce speră că va face Trump
Zelenski: Ucraina trebuie să facă totul pentru a pune capăt războiului anul viitor. Ce speră că va face Trump

Preşedintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că războiul cu Rusia se încheie anul viitor, prin diplomaţie.

 

Recomandări
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, duminică, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.  

Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”
Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”

Elena Lasconi a declarat după consultările de la Cotroceni că Iohannis ”nu are legitimitatea morală, nici legală de a mai sta în vârful statului român”. Președinta USR i-a cerut lui Klaus Iohannis să-și dea demisia.

Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan

Liberalul Crin Antonescu este varianta cea mai vehiculată pentru poziția de candidat comun al alianței PSD-PNL-UDMR-minorități la alegerile prezidențiale. Paradoxal, însă, nominalizarea sa este întârziată pentru că PNL ar înclina și spre Nicușor Dan.