Preşedintele Zelenski a vizitat trupele pe frontul de la Pokrovsk. „Este o zonă tensionată”

62478370

Volodimir Zelenski a anunţat luni că a vizitat trupele care apără oraşul Pokrovsk, un nod logistic cheie pentru trupele ucrainene pe frontul de est şi spre care armata rusă se apropie tot mai mult, transmit agenţiile AFP şi EFE.

"Pokrovsk. Am vizitat amplasamentul Brigăzii 25 Aeropurtată, care apără oraşul (...) Este o zonă tensionată. Numai datorită forţei soldaţilor, Estul (Ucrainei) nu este complet ocupat de Rusia", a scris Zelenski pe Telegram, în timp ce trupele ruse sunt la mai puţin de 10 kilometri de Pokrovsk. Preşedintele a discutat cu soldaţii care apără oraşul şi i-a decorat pe unii dintre ei.

Vizita sa pe frontul de est survine când se împlinesc o mie de zile de la lansarea invaziei ruse în Ucraina. Trupele ruse au ajuns atunci până la periferia Kievului, de unde în urma pierderilor suferite în lupte şi a dificultăţilor logistice s-au retras o lună mai târziu după ce Moscova a decis să-şi axeze campania militară pe fronturile din estul şi sudul Ucrainei.

Ucraina a lansat în vara anului 2023 o contraofensivă pe acestea fronturi în provinciile Doneţk şi Zaporojie, încheiată cu un eşec şi cu mari pierderi umane şi materiale pentru armata ucraineană, care nu a reuşit să străpungă poziţiile ruseşti consolidate cu fortificaţii şi câmpuri minate.

Totuşi, anterior, în toamna anului 2022, armata ucraineană a eliberat cea mai mare parte a provinciei nord-estice Harkov într-o contraofensivă fulger. De asemenea, Ucraina a recăpătat controlul asupra părţii de nord a provinciei sudice Herson, după ce trupele ruse s-au retras dincolo de fluviul Nipru de teama unei contraofensive ucrainene.

Dar după eşecul contraofensivei ucrainene pe frontul de est, trupele ruse, mai numeroase şi mai bine echipate, au înaintat constant pe acest front, unde din luna octombrie anunţă aproape zilnic ocuparea de noi localităţi.

Continuă în acest timp luptele şi în provincia rusă Kursk, unde armata ucraineană controlează un teritoriu ocupat într-o incursiune surpriză peste graniţă lansată pe 6 august. Unul dintre obiectivele acestei manevre ucrainene era de a forţa Rusia să se concentreze mai mult pe expulzarea trupelor inamice de pe propriul teritoriu decât pe ofensiva din estul Ucrainei. Însă cu toate că armata rusă a mutat în Kursk zeci de mii de soldaţi de pe frontul ucrainean, a reuşit să-şi menţină aici dinamica ofensivei.

Superioritatea numerică rusă este una dintre cauzele menţionate de analiştii militari în explicarea înaintării constante, deşi lente, a trupelor ruse în estul Ucrainei. Pentru a diminua acest dezavantaj numeric, Ucraina pregăteşte mobilizarea a încă 160.000 de soldaţi suplimentari pentru a completa efectivele armatei.

O evoluţie semnificativă este acordul pe care conform relatărilor mass-media l-a dat preşedintele american aflat la final de mandat, Joe Biden, pentru folosirea rachetelor ATACMS în atacuri asupra teritoriului rus.

Încă neconfirmată oficial, posibilitatea folosirii acestor rachete, care au o rază de acţiune de 300 de kilometri, a fost una dintre cererile insistente formulate de preşedintele Zelenski.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat anterior cu "consecinţe grave" dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus.

El consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea.

Articol recomandat de sport.ro
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Citește și...
Irlandezii nemulțumiți de scumpirea benzinei și motorinei au blocat singura rafinărie din țară. „Este ilogic”

Protestele faţă de preţurile la combustibil au ajuns în a patra zi şi au provocat haos în Irlanda, dar s-au extins în Norvegia, ca efect secundar al conflictului din Orientul Mijlociu, relatează The Guardian.

Donald Trump amenință Iranul cu noi lovituri. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza”

Preşedintele american Donald Trump a afirmat vineri că Iranul nu are nicio „altă carte în mână” pentru a negocia decât Strâmtoarea Ormuz, transmite AFP.

Kelemen Hunor, alături de Viktor Orbán în ultima zi de campanie. Liderul UDMR, numit „șeful ardelenilor” de premierul maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, l-a numit pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, „șeful ardelenilor” la un miting electoral organizat la Debrețin, aproape de granița cu România.

Recomandări
Kelemen Hunor, alături de Viktor Orbán în ultima zi de campanie. Liderul UDMR, numit „șeful ardelenilor” de premierul maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, l-a numit pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, „șeful ardelenilor” la un miting electoral organizat la Debrețin, aproape de granița cu România.

Ce a spus Răzvan Lucescu la înmormântarea tatălui său. Discurs în lacrimi: „Sper din toată inima”

Aşa cum a trăit, Mircea Lucescu a plecat în lumină și ne-a lăsat regretul că nu ne-am dat seama mai repede cât de mare a fost. Ca antrenor, dar mai ales ca om.

De la ”vreau să fiu doctor” la călugăr clopotar. Povestea frumoasă a Părintelui Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă

Părintele Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă a povestit într-un interviu realizat de jurnalistul Alex Dima cum a ajuns să compună melodii la clopote după ce a visat una dintre ele cu ani înainte, fără să știe că o va putea vreodată cânta.