Premiul Nobel pentru Medicină 2017, câștigat de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young

Ultimul update: Luni 09 Octombrie 2017 13:31
Data publicarii: Luni 02 Octombrie 2017 12:41
Categorie: Internaţional

Cercetătorii Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au câştigat premiul Nobel pentru Medicină pe 2017 pentru ”descoperirile privind mecanismele moleculare în controlul ritmului circadian”.

Cercetătorii americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au reuşit să vadă în interiorul ceasului nostru biologic şi să elucideze cum funcţionează. Descoperirile lor explică cum plantele, animalele şi oamenii şi-au adaptat ritmul biologic aşa încât să se sincronizeze cu revoluţiile Pământului, potrivit descrierii Academiei Suedeze.

Folosind muşte de fructe, laureaţii Nobel de anul acesta au extras o genă care controlează ritmul normal biologic zilnic. Ei au arătat că această genă codifică o proteină care se acumulează în celule în timpul nopţii şi este distrusă apoi în timpul zilei. Apoi, ei au identificat proteine suplimentare ce compun această maşinărie. Se poate recunoaşte acum funcţia ceasului biologic după aceleaşi principii ca la celulele altor organisme multicelulare inclusiv la oameni.

Jeffrey C. Hall s-a născut în 1945 la New York, Statele Unite. El a primit diploma de doctor în 1971 la Universitatea Washington din Seattle şi a urmat studii postdoctorale de cercetare la California Institute of Technology în Pasadena din 1971 până în 1973. S-a alăturat Facultăţii de la Brandeis University în Waltham din 1974. În 2002, a devenit asociat la Universitatea din Maine.

Michael Rosbash s-a născut în 1944 în Kansas City, Statele Unite. El a primit diploma de doctor în 1970, la Massachusetts Institute of Technology la Cambridge. În anii următori el a urmat studii de cercetare postdoctorale la University of Edinburgh din Scoţia. Din 1974, a predat la facultate la Brandeis University din Waltham, Statele Unite.

Laureatul Premiului Nobel pentru Pace in 2010, eliberat din puscarie dupa ce a fost diagnosticat cu cancer in faza terminala

Michael W. Young s-a născut în 1949 la Miami, Statele Unite. El a primit diploma de doctor la University of Texas din Austin în 1975. Între 1975 şi 1977, a fost cercetător postdoctoral la Stanford University în Palo Alto. Din 1978, a predat la Facultatea de la Universitatea Rockefeller din New York.

"În beneficiul omenirii" era deviza şi crezul lui Alfred Nobel, justificarea sa pentru acordarea prestigiosului premiu, pe care din 1901 l-au primit 911 personalităţi.

Cei mai populari laureaţi ai premiilor Nobel sunt Martin Luther King Jr. - Pace, în 1964, Albert Einstein - Fizică, în 1921, Niels Bohr - Fizică, în 1922, Marie Curie - Fizică, în 1903, Rabindranath Tagore - Literatură, în 1913, Malala Yousafzai - Pace, în 2014, Maica Tereza - Pace, în 1979, J.J. Thomson - Fizică, în 1906, James Chadwick - Fizică, în 1935, Ernest Rutherford - Chimie, în 1908.

Marţi, de la ora 12.45, va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru Fizică, iar miercuri, de la ora 12.45 laureatul pentru Chimie. Joi, de la ora 12.00, va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru Pace.

Premiul Nobel pentru Economie, acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunţat luni, 9 octombrie, de la ora 12.45.

Data anunţării celui mai aşteptat, disputat şi comentat premiu, cel pentru Literatură, încă nu este stabilită.

Istoria Premiilor

Nobel a fost interesat de problemele societăţii, de literatură, el a scris poezie şi teatru, iar premiul pe care l-a instituit a devenit o extensie şi o împlinire a intereselor sale de-o viaţă.

Pe 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel semnează al treilea şi ultimul său testament la clubul suedez-norvegian din Paris. Când a fost deschis şi citit după moartea sa, testamentul a creat o mare controversă atât în Suedia, cât şi în toată lumea, mai ales că Nobel lăsase mult din averea sa unui premiu. Familia s-a opus atunci.

Conform actului, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, în zilele noastre înseamnă 1,702 milioane de coroane suedeze, adică 265 de milioane de dolari, au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite "celor care, pe parcursul anului precedent, au făcut omenirii cele mai mari servicii", scrie nobelprize.org.

Conform testamentului, premiul va fi împărţit în cinci părţi egale: "Prima parte va fi distribuită autorului descoperirii sau invenţiei celei mai importante în domeniul fizicii; a doua, autorului sau descoperirii celei mai importante în chimie; a treia, autorului descoperirii celei mai importante în domeniul fiziologiei sau medicinei; a patra parte, autorului celei mai remarcabile opere literare cu o tendinţă idealistă; a cincea, personalităţii care a acţionat cel mai bine pentru apropierea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace".

Savantul suedez a mai specificat în testament cine urma să acorde premiile.

Din 1901, acordarea premiilor Nobel se bazează pe un sistem de nominalizări, coordonat de patru instituţii. Astfel, Academia Suedeză acordă premiul pentru Literatură, Institutul Karolinska pe cel pentru Medicină, Academia Regală suedeză pentru Ştiinţe se ocupă de premiile pentru Fizică şi Chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian oferă premiul pentru Pace.

În testamentul său, Alfred Nobel a menţionat că o parte din averea sa să fie oferită "persoanei care a făcut cea mai importantă descoperire în domeniul psihologiei sau medicinei”, potrivit nobelprize.org.

Primele premii Nobel au fost acordate prima dată la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau într-o medalie, o diplomă şi o sumă, care la început a fost în valoare de câteva zeci de mii de dolari, iar apoi a crescut la zece milioane de coroane suedeze (SEK). În iunie 2012, Fundaţia Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane coroane suedeze, adică 800.000 de euro, pentru fiecare domeniu.

Medaliile pentru Fizică, Chimie, Psihologie sau Medicină şi Literatură au fost modelate de sculptorul şi gravorul suedez Erik Lindberg, iar medalia pentru Pace de sculptorul norvegian Gustav Vigeland. Medalia care se acordă laureatului pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel a fost creată de Gunvor Svensson-Lundqvist.

Cine a fost Alfred Nobel

Alfred Nobel s-a născut la Stockholm, în 21 octombrie 1833. Tatăl său, Immanuel Nobel, a fost inginer şi inventator care a construit poduri şi clădiri în capitala Suediei. În legătură cu activitatea sa, Immanuel Nobel a experimentat diferite tehnici de a dinamita roci.

Mama lui Alfred, Andriette Ahlsell, provenea dintr-o familie înstărită. Din cauza unor probleme cauzate de pierderea unor barje pentru construirea de material, Immanuel Nobel a fost forţat să intre în faliment în acelaşi an în care se năştea Alfred Nobel. În 1837, Immanuel Nobel a părăsit Stockholm împreună cu familia, pentru a începe o nouă viaţă în Finlanda şi Rusia. Pentru a-şi întreţine familia, Andriette Nobel a deschis o băcănie, care aducea un venit modest. Între timp, Immanuel Nobel a înregistrat succes cu noua sa întreprindere în Sainkt Petersburg. A deschis un atelier mecanic care producea echipament pentru armata rusească şi l-a convins pe Ţar şi pe generalii săi că şantierele navale ar putea fi folosite pentru a bloca atacul navalor militare.

Având succes în afacerile sale industriale, Immanuel Nobel a fost capabil ca în 1842 să-şi ducă familia la Sankt Petersburg. Aici, fiul său a urmat prima clasă cu profesori particulari. El a studiat ştiinţele naturale, literatura. Până la vârsta de 17 ani, Alfred Nobel a vorbit fluent suedeza, rusa, franceza, engleza şi germana. Interesele sale erau în domeniul literaturii engleze şi al poeziei, precum şi în chimie şi fizică. Tatăl său, care şi-a dorit ca fiul să-i urmeze cariera de inginer, a dezaprobat interesul lui Alfred pentru poezie şi l-a catalogat drept introvertit. În loc să-i lărgească orizontul, l-a trimis pe Alfred în străinătate, pentru a studia inginerie chimică. Timp de doi ani, Alfred Nobel a vizitat Suedia, Germania, Franţa şi Statele Unite. La Paris, oraşul pe care a ajuns să-l iubească cel mai mult, a lucrat în laboratorul privat al profesorului T.J. Pelouze, un faimos chimist.

Acolo, l-a întâlnit pe tânărul chimist italian Ascanio Sobrero care, cu trei ani înainte, inventase nitroglicerina, un foarte puternic exploziv lichid. Nitroglicerina era produsă prin amestecul de glicerină cu acid sulfuric şi acid nitric. Era considerată prea periculoasă pentru a fi folosită în mod curent. În 1852, Alfred Nobel se va întoarce şi va lucra alături de afacerea familiei care înflorea datorită livrărilor către armata rusească. Împreună cu tatăl său, a încercat să dezvolte nitroglicerina ca explizibil comercial.

Mai multe explozii, inclusiv cea din 1864 în care a murit fratele său Emil şi alte persoane, au convins autorităţile că producerea nitroglicerinei era extrem de periculoasă, interzicând experimentele. Ca să transforme nitroglicerina în ceva mai puţin periculos, a amestecat-o cu kieselgur, un tip de rocă, şi a obţinut o pastă, care putea fi modelată astfel încât să fie introdusă într-o tijă.

În 1867, Alfred Nobel şi-a patentat materialul sub numele de dinamită. Ca să poată folosi praful, a inventat şi un detonator.

Din 1873, Alfred Nobel se va stabili la Paris, iar în 1881, a instalat la Servan un laborator, unde a continuat cercetările în vederea îmbunătăţirii formulei dinamitei, laborator pe care l-a transferat, în 1890, la San Remo.

El a brevetat 355 de invenţii, a făcut fotografii aeriene, a dezvoltat metode de obţinere a mătăsii sintetice, a cauciucului sintetic şi a pielii sintetice. Pasionat şi de literatură şi poezie, el a scris poezie, o tragedie şi câteva romane.

Savantul suedez spunea despre el că este "un umanist care iubeşte umanitatea” şi era convins că "prosperitatea lumii ar putea combate toate relele”.

Alfred Nobel a fost conştient de pericolele reprezentate de folosirea defectuoasă a invenţiilor sale şi a calificat războiul "cea mai mare dintre toate crimele”.

Nu s-a căsătorit niciodată. Munca intensivă şi călătoriile nu i-au lăsat timp lui Alfred Nobel pentru o viaţă de familie.

La vârsta de 43 de ani, se simţea deja bătrân. La acea vreme, a dat un anunţ la ziar: "Domn înstărit, cu educaţie înaltă, caut doamnă matură, cunoscătoare de limbi străine, pentru activitate de secretariat şi menaj”. Cea mai calificată persoană s-a dovedit a fi o austriacă, contesa Bertha Kinsky. După ce a lucrat o foarte scurtă perioadă la Nobel, ea s-a întors în Austria pentru a se căsători cu contele Arthur von Suttner. În ciuda acestui lucru, Alfred Nobel şi Bertha von Suttner au rămas prieteni şi au continuat să-şi scrie decenii.

De-a lungul anilor, Bertha von Suttner a devenit o luptătoare împotriva armelor şi războiului. Ea scris o carte celebră, "Lay Down Your Arms/ Jos armele”, devenind o figură proeminentă a mişcării pentru pace. Fără îndoială că aceasta l-a determinat pe Alfred Nobel atunci când a redactat testamentul final. El a inclus un Premiu pentru persoanele sau organizaţiile care promovează pacea.

Alfred Nobel a încetat din viaţă la San Remo, Italia, la 10 decembrie 1896.

La nouă ani după moartea lui Alfred Nobel, Parlamentul norvegian a decis să acorde, în 1905, Premiul Nobel pentru Pace Berthei von Suttner, potrivit nobelprize.org.

Prin testamentul de o pagină, redactat la Paris, în 1895, Alfred Nobel cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar destinat acordării de premii anuale acelora care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii omenirii.

Executorii testamentari au fost doi tineri ingineri, Ragnar Sohlman şi Rudolf Lilljequist. Ei au înfiinţat Fundaţia Nobel. Testamentul a fost contestat şi pus la îndoială de autorităţile din mai multe ţări.

Premiul Nobel în cifre

Din 1901 până în 2016, au fost acordate 107 premii Nobel pentru Psihologie sau Medicină. 39 de premii au fost acordate unui singur laureat. Până acum, 12 femei au primit premiul Nobel pentru Medicină. Cel mai tânăr laureat pentru Medicină a fost Frederick G. Banting, 32 de ani, care a fost recompensat cu distincţia în 1923, pentru descoperirea insulinei. Iar cel mai în vârstă laureat, 87 de ani, al premiului Nobel pentru Medicină a fost Peyton Rous, în 1966, pentru descoperirea unor virusuri cancerigene.

Nobelul a fost acordat de 579 de ori pentru 911 câştigători - persoane sau organizaţii - între anii 1901 şi 2016. O treime dintre laureaţi s-au născut în Statele Unite. Laureaţii născuţi în Suedia (29), Norvegia (12) şi Danemarca (11) au adunat împreună mai multe premii decât cei născuţi în Japonia (24), China (11) sau India (7).

Cea mai tânără laureată este Malala Yousafzai, de origine pakistaneză, care la 17 ani a câştigat prestigioasa distincţie pentru Pace.

Laureaţii de origine română ai premiului Nobel sunt: medicul George Emil Palade, în 1974, Elie Wiesel a câştigat premiul Nobel pentru Pace în 1986, Hertei Muller i-a fost acordat în 2009 premiul Nobel pentru Literatură, iar Stefan Hell a primit premiul Nobel pentru Chimie în 2014, alături de alţi doi cercetători.

 

Preot nominalizat la premiul Nobel, vizat într-o anchetă privind imigraţia ilegală

Preot nominalizat la premiul Nobel, vizat într-o anchetă privind imigraţia ilegală

VIDEO PROTVPLUS.RO

Vladimir Putin

Putin ameninţă NATO, în cazul în care Alianţa continuă apropierea de Ucraina şi Georgia

Poliția britanică folosește copii-spioni în operațiuni împotriva teroriștilor

Misteriosul sarcofag negru a fost deschis. Ce s-a descoperit în interior. FOTO

Moscova cere ajutor pentru rusoaica arestată în SUA ca agentă secretă. Cum lucra Maria Butina

Inundaţii catastrofale în Polonia. Poduri şi şosele, rupte de ape

Un vapor cu turişti s-a scufundat pe un lac din SUA. Sunt cel puţin 11 morţi

barbat pestera

Povestea bărbatului care locuiește într-o peșteră. Cu cât o închiriază

Coreea de Nord nu va renunţa mai devreme de 2020 la armele nucleare

Atacurile informatice asupra SUA nu vor mai fi ţinute secrete. Rusia, principala ameninţare

Donald Trump îl invită pe Vladimir Putin la Washington. Vizita ar urma să aibă loc ”în toamnă”

Ultimul supraviețuitor al unui trib izolat din Amazon, surprins într-o filmare. VIDEO

UE, îngrijorată de legea controversată prin care se defineşte "statul-naţiune al evreilor"