Mai multe state au pus bazele unui grup de inițiativă pentru a realiza un nou scut european antibalistic. Și România se va alătura proiectului, a precizat președintele Nicușor Dan.
Consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei a fost principala temă discutată la conferința „Coaliției de Voință” de la Paris.
Țara-gazdă a anunțat deja că va oferi Kievului licențe ca să producă interceptoare pentru apărarea antiaeriană, dar și bombe ghidate și rachete de croazieră.
În plus, opt state europene și Ucraina vor pune resurse la comun pentru a crea un nou sistem de apărare antibalistică.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Racheta «Freya» poate deveni una dintre contribuțiile noastre comune și importante la protejarea vieților omenești, la consolidarea Europei, la întărirea capacităților globale ale continentului și la prevenirea conflictelor”.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Acesta este scopul proiectului «Freya», care, prin reunirea capacităților celor opt state participante și ale mai multor companii din industria de apărare, ne va permite să formulăm o ofertă comună și să accelerăm consolidarea protecției Ucrainei în acest domeniu”.
Mai departe, sistemul va fi folosit la crearea unui scut european antibalistic. Și România are de gând să participe la acest proiect, spune președintele Nicușor Dan.
Nicușor Dan, președintele României: „Ca și ca și la celelalte inițiative, e vorba de a colabora, de a participa cu bani în această producție comună și a identifica care sunt locurile în care companii românești pot să participe. (...) pentru moment abia a fost lansat. Deci este, ca să spun așa, este laitmotivul ultimilor doi ani, când Europa a înțeles că trebuie să investească mai mult în apărare, primul pas și al doilea pas: că trebuie să-și compatibilizeze industria producătoare de echipament militar. Și atunci, pentru orice fel de oportunitate sunt binevenite contribuții din cât mai multe părți, din cât mai multe țări, astfel încât armatele și echipamentele pe care le folosesc să fie compatibile în viitor”.
S-a discutat și despre un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a flotei sale fantomă.
Emmanuel Macron: „Al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene va viza în mod special sectorul bancar și financiar, complexul militar-industrial și actorii implicați în ocolirea sancțiunilor”.
La Moscova, rușii nu au fost prea încântați de mesajul transmis de aliații Kievului.
Vladimir Putin a avertizat că țara sa își va spori bombardamentele asupra țintelor ucrainene.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Răspunsurile noastre vor fi întotdeauna pe măsură. Oriunde Ucraina va încerca să lovească teritoriul Rusiei, vom răspunde în aceeași manieră, însă loviturile noastre vor fi mult mai puternice. Inamicul va simți acest lucru, îl simte deja, sper, și îl va resimți tot mai intens”.
Liderul de la Kremlin a recunoscut că atacurile Kievului au provocat penurie de carburanți, dar s-a declarat încrezător că situația va reveni la normal.
Vladimir Putin: „În ceea ce privește energia, infrastructura energetică a Rusiei este foarte puternică și fiabilă. Da, Ucraina ne creează în prezent anumite probleme în ceea ce privește aprovizionarea cu produse petroliere. Cred însă că situația se va îmbunătăți treptat”.
În ultimele săptămâni, Ucraina a dus o campanie foarte agresivă împotriva rafinăriilor, petrolierelor și terminalelor de combustibil rusești.
Atacurile au provocat o criză de combustibil în Crimeea ocupată, dar și în multe alte regiuni rusești. Oamenii au ajuns să plătească și de zece ori mai mult pentru un litru de benzină, atunci când au de unde să-l cumpere.
.webp)
