Consiliul Uniunii Europene a confirmat oficial decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând ţării să ia măsurile fiscale corective pentru a ţine sub control cheltuielilor public în creştere.
Între timp, și România se află în Procedura de Deficit Excesiv (PDE) din aprilie 2020, după ce a depășit pragul de deficit bugetar încă din 2019. De atunci, țara a înregistrat în mod constant deficite ridicate, de aproximativ 8-9% din PIB în ultimii ani, iar instituțiile europene au apreciat în repetate rânduri că măsurile adoptate pentru reducerea deficitului au fost insuficiente.
Procedura nu a fost închisă și România rămâne sub monitorizare strictă din partea Uniunii Europene. Deși Comisia Europeană a confirmat în 2026 că autoritățile au luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrelor, executivul european avertizează că „vulnerabilitățile rămân semnificative”. În consecință, procedura este considerată în prezent doar temporar suspendată sau „pusă pe pauză”, fără ca obligațiile asumate de România să fi fost eliminate.
Potrivit recomandărilor adoptate de Consiliul ECOFIN în iulie 2025, România trebuie să adopte măsuri eficiente pentru reducerea deficitului și să prezinte planul de consolidare fiscală până la 15 octombrie 2025, astfel încât să încheie Procedura de Deficit Excesiv până în 2030. În acest interval, Guvernul trebuie să respecte plafoane stricte privind creșterea cheltuielilor nete: cel mult 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.
Nerespectarea acestui plan ar putea atrage noi măsuri din partea Uniunii Europene, inclusiv riscul aplicării de sancțiuni financiare sau al suspendării unor fonduri europene.
Ce este procedura deficitelor excesive
„Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este un mecanism conceput să garanteze că statele membre ale UE regăsesc sau mențin disciplina în bugetele lor publice. Politicile economice și bugetare sunt foarte importante pentru statele membre. Acestea le consideră o chestiune de interes comun. Pentru a limita deficitul public și datoria publică, statele membre au convenit asupra unor valori de referință, pe care le-au consacrat în tratatele UE: o pondere a deficitului de 3% și o pondere a datoriei de 60%. Ponderile sunt întotdeauna calculate în raport cu PIB-ul unui stat membru”, arată informațiile de la Consiliul Uniunii Europene.
Ca parte procedurii, UE stabileşte limite obligatorii privind creşterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând să nu depăşească 4,2% în 2026, 3,4% în 2027, 3,4% în 2028, şi 3,2% în 2029. Aceşti parametri sunt meniţi să asigure ieşirea Bulgarii din procedura de deficit excesiv până în 2029.
Termen limită pentru Bulgaria
Consiliul Uniunii Europene a stabilit un termen limitp pentru conformare, cerând Bulgariei să ia deciziile eficiente corective şi să trimită până în 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Acest document trebuie prezentat atât Comisiei Europene cât şi Eurogrupului.
Raportarea progreselor se efectuează de două ori pe an. Bulgaria trebuie să ofere actualizări privind progreselor anuale în fiecare primăvară, până în 30 aprilie, şi în fiecare toamnă, până în 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este pe deplin corectat.
Cadrul UE permite, de asemenea, o oarecare flexibilitate a ţintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuielile din domeniul apărării.
În plus, autorităţile de la Sofia trebuie să includă date detaliate privind cheltuielile din domeniul apărării planificate şi actuale, inclusiv investiţiile şi cheltuielile finanţate prin programul SAFE, pentru a asigura deplina transparenţă a raportării fiscale.
Ministerul de Finanţe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, în care se previzionează un deficit de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026 - 2028 prevede deficit de 5,7% din PIB în 2026, de 3,8% din PIB în 2027, şi 3% din PIB în 2028.
