Polonia acceptă sistemele Patriot germane pe teritoriul său, după mai multe ezitări. Bateriile, extrem de contestate de Rusia

62308403

Polonia a anunţat, marţi, că va accepta pe teritoriul său sistemele de apărare antiaeriană Patriot oferite de Germania, pe care anterior a sugerat să fie transferate în Ucraina.

Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat, marţi, că a discutat cu omologul său german, Christine Lambrecht, şi "a acceptat cu dezamăgire decizia sa de a refuza să sprijine Ucraina".

"Desfăşurarea sistemelor Patriot în vestul Ucrainei ar fi sporit securitatea polonezilor şi ucrainenilor. Prin urmare, luăm decizii de lucru cu privire la plasarea bateriilor în Polonia şi conectarea acestora la sistemul nostru de comandă", a indicat el pe contul sau de Twitter.

Informaţia a fost confirmată rapid de Ministerul german al Apărării.

"Ministrul federal Christine Lambrecht şi colegul său polonez au avut o discuţie serioasă despre oferta germană de a desfăşura sisteme Patriot germane în Polonia şi au fost de acord în principiu", a declarat un purtător de cuvânt într-un e-mail adresat AFP, potrivit Agerpres.

Germania a propus, Polonia s-a răzgândit

"Detalii precum posibilele locaţii de desfăşurare şi infrastructura necesară sunt în prezent discutate la nivel tehnic şi este prevăzut să se trimită imediat o echipă de recunoaştere în Polonia", a adăugat el.

Pe 21 noiembrie, Germania s-a oferit să ofere Poloniei sisteme Patriot în urma unui incident în care un proiectil a lovit teritoriul polonez la frontiera estică pe fondul unui asalt rusesc asupra Ucrainei, provocând moartea a două persoane.

Iniţial, Mariusz Blaszczak a salutat propunerea, apoi s-a răzgândit, sugerând ca sistemele Patriot să fie desfăşurate de partea ucraineană a frontierei.

Germania a răspuns că această soluţie ar trebui să fie discutată în cadrul NATO. Dar secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat că decizia îi revine guvernului de la Berlin.

Schimbarea de atitudine a autorităţilor poloneze, percepută ca o respingere diplomatică a ofertei Berlinului, a fost criticată de opoziţia liberala poloneză care a pus-o pe seama orientării antigermane a conservatorilor naţionalişti la putere.

Această orientare a fost ilustrată din nou recent de afirmaţiile liderului partidului la putere, Jaroslaw Kaczynski, care a denunţat "dominaţia germană" în Europa.

Ţările membre ale NATO au furnizat deja Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei ruse, inclusiv sisteme moderne de apărare aeriană.

Germania a furnizat Kievului sistemul Iris-T cu rază medie de acţiune. Dar Statele Unite şi alţi aliaţi ai NATO au evitat să trimită în Ucraina sistemul Patriot cu rază lungă de acţiune.

Acest sistem american este un element-cheie al apărării Alianţei pe flancul său estic. Washingtonul a desfăşurat deja rachete Patriot în Polonia, iar Berlinul le-a instalat în Slovacia.

Rusia nu vrea Patriot în Ucraina

Sistemele Patriot au electrizat Kremlinul, după ce se zvonise că vor ajunge și pe frontul din Ucraina. Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei, avertiza că statele NATO ar putea deveni o "țintă legitimă" în cazul în care vor furniza Ucrainei sisteme de rachete antiaeriene Patriot și vor trimite personal al Alianței în această țară.

Dacă, așa cum a lăsat să se înțeleagă Jens Stoltenberg, NATO le furnizează fanaticilor de la Kiev sisteme de apărare Patriot - precum și personal al alianței - acestea se vor transforma imediat în ținte legitime pentru forțele noastre armate", a amenințat Medvedev (foto articol), vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, pe Twitter, potrivit agenției de știri Baha.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Vicepreşedintele argentinian, găsit vinovat de o fraudă de 1 miliard de dolari, condamnat la 6 ani de închisoare

Vicepreşedintele Argentinei, Cristina Fernández, a fost condamnată, marţi, la şase ani de închisoare pentru o fraudă de 1 miliard de dolari.

 

Prințul Mohammed bin Salman scapă de procesul de asasinat. Un judecător din SUA a spus că „nu are puterea” să facă dreptate

Mohammed bin Salman, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, nu va fi judecat în SUA pentru uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Un judecător american a respins procesul.

Senatorul american democrat Warnock câştigă în turul doi la alegerile din Georgia

Senatorul american democrat Raphael Warnock a câştigat, marţi, în turul doi din Georgia.

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.