Conferința, intitulată #Disinfo2026, a inclus sesiuni în care SUA au fost descrise ca un actor în „manipulare și interferență informațională străină” (FIMI), ceea ce a deranjat administrația Trump, potrivit telegramei, potrivit News.ro.
Conferința se desfășoară miercuri și joi la Vilnius, în capitala Lituaniei.
Departamentul de Stat a solicitat ambasadelor americane din mai multe țări europene și din UE să transmită îngrijorările Washingtonului și să „evalueze” dacă guvernele implicate în conferință sunt de acord cu caracterizarea SUA ca actor FIMI, potrivit telegramei.
FIMI este un termen al UE folosit pentru a descrie activitățile care încearcă să denatureze informațiile publice, cum ar fi răspândirea dezinformării online, de obicei de către actori străini precum Rusia. Or, conferința asimilează SUA cu „adversari străini precum Rusia și China”, ceea ce reprezintă o „echivalență falsă” care „ascunde amploarea și natura interferenței rusești și chineze în democrațiile noastre”, se menționează în telegrama Departamentului de Stat.
Solicitarea de a părăsi conferința pare a fi un efort neobișnuit al administrației de a folosi presiunea asupra guvernelor aliate pentru a reduce la tăcere criticile cetățenilor europeni și ale americanilor din străinătate (trei cetățeni americani au participat la una dintre sesiunile care au determinat redactarea telegramei), scrie Politico.com. De asemenea, aceasta marchează o accelerare a campaniei de presiune pe care administrația Trump o desfășoară de ani de zile pe continent și care include criticile SUA la adresa a ceea ce este perceput ca fiind „cenzură” din partea UE.
Ce i s-a cerut Ambasadei SUA din România
Printre destinatarii telegramei s-au numărat ambasadele SUA din Franța, Norvegia, România și Polonia.
Fiecărei ambasade i s-a cerut să transmită țărilor gazdă – verbal, nu în scris – faptul că SUA sunt nemulțumite de panelurile în care se vorbește despre dezinformarea americană, potrivit telegramei și unui oficial american, căruia, la fel ca și altora, i s-a acordat anonimatul deoarece nu era autorizat să discute situația, precizează POLITICO.
Una dintre aceste mese rotunde, intitulată „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, ripostă”, a avut ca invitați doi experți americani și un fost oficial al CIA și a analizat modul în care SUA au devenit o amenințare în materie de dezinformare pentru Europa. O altă masă rotundă, intitulată „Sub atac: Cum face față comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor guvernului SUA”, a solicitat experților juridici să se pronunțe asupra amenințării reprezentate de interdicțiile de călătorie impuse de guvernul SUA împotriva unor personalități europene.
Departamentul de Stat a solicitat unora dintre aceste țări – dar nu tuturor – să-și reconsidere participarea la eveniment, a declarat oficialul american familiarizat cu telegrama, care provenea de la biroul secretarului de stat.
Oficialii din Norvegia, România și Polonia figurează în continuare pe agenda conferinței. Purtătorii de cuvânt ai ministerelor afacerilor externe din Norvegia, România și Polonia nu au răspuns la solicitarea de comentarii, precizează POLITICO.
Oficialii americani au contactat, de asemenea, Ministerul Afacerilor Externe al Franței, dar acesta nu s-a retras de la conferință, menționează Politico.com.
Dezinformare vs. libertate de exprimare
Administrația Trump și aliații săi au încercat în repetate rânduri să exercite presiuni asupra aliaților din UE pentru a se alinia la standardele de libertate de exprimare ale Washingtonului, pe care unii din Europa le consideră definite într-un mod prea larg. Aceste eforturi au inclus critici publice, activități de lobby în spatele ușilor închise împotriva legilor UE și restricții de viză pentru europeni.
Pe plan intern, administrația a desființat organizațiile guvernamentale americane care luptă împotriva dezinformării, inclusiv în cadrul Departamentului de Stat și al Departamentului pentru Securitate Internă.
Republicanii au contestat, de asemenea, unele legi europene care obligă platformele de social media să fie mai active în combaterea informațiilor false online, cum ar fi legile care impun verificarea vârstei pentru conținutul potențial dăunător, despre care unii au afirmat că echivalează cu cenzura.
Luni, Canada și Lituania au solicitat organizatorilor să elimine siglele ministerelor lor de pe materialele conferinței, potrivit unui participant la conferință, iar Serviciul European de Acțiune Externă a urmat marți acest exemplu.
„Din punctul meu de vedere, observ o reacție foarte ciudată din partea Departamentului de Stat față de o conferință a experților care își exercită drepturile la libertatea de exprimare garantate de Primul Amendament pentru a discuta despre cum să punem capăt minciunilor și manipulării care subminează democrația și le fac rău familiilor și copiilor noștri”, a declarat Adam Fivenson, care lucrează pentru Centrul pentru Securitate, Inovație și Noi Tehnologii de la American University și a participat la una dintre sesiunile față de care administrația Trump a avut obiecții. Această sesiune s-a desfășurat totuși conform programului.
Ce spune Departamentul de Stat
Solicitat să comenteze, Departamentul de Stat a declarat într-un comunicat: „Deși nu putem comenta detaliile conversațiilor diplomatice, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că țările s-ar retrage de la această conferință după ce au aflat că aceasta a etichetat SUA drept o «amenințare FIMI». Etichetarea Statelor Unite drept o «amenințare FIMI» – un termen rezervat în mod normal pentru a descrie operațiunile de influență ale adversarilor – subminează obiectivele comune și ar trebui să alarmeze părțile implicate”.
După discuții cu oficialii americani, Canada și Lituania și-au retras sprijinul pentru conferință, ceea ce înseamnă că nu apar în paneluri sau în materialele conferinței. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), brațul diplomatic al UE, a fost, de asemenea, scos din programul oficial, precizează Politico.com.
Purtătorii de cuvânt ai SEAE și ai Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei au declarat amândoi că s-au retras deoarece o parte din programul conferinței nu se alinia cu pozițiile lor oficiale, deși nu au specificat care sunt aceste poziții.
După ce a discutat cu ambasada locală a SUA, „ministrul de externe al Lituaniei, (Kęstutis) Budrys, a declarat că sesiunile axate pe SUA nu reprezentau punctele de vedere ale guvernului lituanian și s-a angajat ca nimeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei să nu participe”, se arată în telegramă.
