Politico: România are o poziție mai dură față de China comparativ cu alte state UE

Bucureștiul a adoptat o atitudine mult mai îndrăzneață decât majoritatea țărilor din Europa de Vest, spunând nu Chinei, relatează Politico.

Nu numai că România a scos companiile chineze din sectoare de bază precum energia nucleară și telecomunicațiile, dar a avut și o abordare diplomatică dură, în momentul când Iohannis a refuzat să participe la un summit important organizat de președintele chinez Xi Jinping.

Președintele chinez a făcut din Europa de Est o prioritate strategică și încearcă să își consolideze influența în regiune prin investiții precum Belt and Road Initiative, un proiect gigant de infrastructură care vrea să construiască o autostradă de marfă între Asia și Europa.

Cu toate acestea, Beijingul nu este principala preocupare strategică din regiune. Țări precum România și națiunile baltice sunt mult mai preocupate de Rusia, iar prioritatea lor este să-și arate loialitatea față de NATO și SUA, pe care îi consideră polițiștii regionali cu adevărat importanți.

„Dezgustul” României față de agresiunea diplomatică a Chinei derivă parțial din amintirile comunismului și modul în care Rusia se impunea asupra României.

„Se pare că încearcă să ne impună modelul lor... chinezii au arătat același comportament agresiv ca și Rusia”, a declarat un oficial politic român care urmărește îndeaproape relațiile cu Beijingul.

Vicepremierul Dan Barna a declarat pentru Politico că pilonii de bază ai politicii externe românești au fost „UE, NATO și parteneriatul strategic cu SUA”.

România a respins implicarea companiilor chineze 

Atitudinea Chinei a avut consecințe nefaste pentru companiile sale din România. Un acord cu China General Nuclear Power Corporation, pentru reconstruirea a două reactoare la Centrala Nucleară de la Cernavodă, a fost anulat anul trecut în favoarea unor acorduri cu firme din Franța și SUA.

Huawei a fost apoi dat afară din rețeaua 5G a țării de către premierul de atunci Ludovic Orban, care a invocat motive de securitate.

Continuând pe această cale, Guvernul actual al României încearcă să excludă companiile de peste mări, inclusiv cele chineze, din contractele publice. A adoptat un memorandum pentru a interzice operatorii din țări non-UE care nu au acorduri de achiziții publice cu blocul comunitar pentru a accelera construcția de proiecte mari, cum ar fi autostrăzi.

„Suntem precauți față de companiile care beneficiază de subvenții directe sau indirecte din țara lor de origine și de un avantaj comparativ neloial. În general nu pot avea astfel de companii, care fac oferte și câștigă contracte, dacă provin din China sau din altă parte”, a declarat premierul Florin Cîțu într-un interviu acordat Politico.

Barna a subliniat că memorandumul nu vizează în mod specific China, dar a descris o presiune socială enormă în România pentru a asigura realizarea planurilor de infrastructură.

Vicepremierul a spus că firmele chinezești și alte companii din afara UE au dobândit o reputație slabă în România, deoarece s-au dovedit incapabile să îndeplinească proiecte din cauza lipsei acreditărilor de reglementare adecvate sau a resurselor insuficiente din România.

România nu a participat la un summit controversat cu China

Când s-a ajuns la controversatul summit 17 + 1 cu Xi - un format diplomatic în care China voia să intre în contact cu 17 țări din Europa de Est – s-a ajuns la concluzia că Bucureștiul este împotriva presiunii politice directe a Beijingului, într-un moment în care legăturile dintre SUA și China sunt atât de sensibile.

Oficialii chinezi ar fi sugerat că relația bilaterală dintre România și China va avea de suferit dacă președintele Klaus Iohannis nu va participa.

Toate cele șase țări care au refuzat să-și trimită liderii să-i aducă omagiu lui Xi la un summit „17 + 1” luna trecută au provenit din aportul NATO din Europa de Est din 2004.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei