Planul de pace pentru Gaza rămâne neclar. De ce s-au complicat lucrurile în Egipt: „Nu s-a vorbit nimic despre asta”
Războiul din Gaza s-a încheiat, a transmis, luni seară, Donald Trump, în fața șefilor de stat și de guvern reuniți în Egipt.
Trump și principalii mediatori au parafat și un acord de pace, care însă nu a fost făcut public și nici nu a fost încă semnat de cei direct interesați - Israelul și Hamas. Între timp, oamenii rămân sub imperiul emoțiilor generate de recuperarea ultimilor ostatici.
După doi ani în care viața parcă s-a oprit în loc, reducându-se la proteste neobosite în sprijinul eliberării ostaticilor, israelienii au privit emoționați scenele în care cei 20 de compatrioti ai lor au fost eliberați din captivitate de Hamas.
Suferința îndurată atât de ostatici, cât și de familiile lor, dar și bucuria regăsirii s-au descătușat în momente de mare intensitate.
Printre cei care s-au îmbrățișat luni pentru prima dată după doi ani au fost Avinatam Or și Noa Argamani, un cuplu a cărei răpire a devenit instantaneu, pe 7 octombrie 2023, una dintre imaginile emblematice ale atacului Hamas.
Cei doi au fost despărțiți cu brutalitate și târâți în Gaza de la festivalul de muzică Nova. În iunie 2024, Noa a fost eliberată de soldații israelieni într-una dintre puținele operațiuni de salvare reușite.
Eliberarea ostaticilor israelieni rămâne totuși doar primul pas către pace.
Zeci de șefi de stat au răspuns convocării aproape peste noapte, în Egipt, la un summit pentru pace în Orientul Mijlociu.
La întâlnirea cerută de liderul american nu s-au discutat însă cele mai dificile aspecte – dezarmarea grupării Hamas și viitoarea administrare a Fâșiei Gaza.
Este și motivul pentru care unii comentatori vorbesc de pură mascaradă ori, mai blând, de o retorică ambițioasă, dar goală de conținut.
Nic Robertson, corespondent CNN: „În Israel, totul a arătat ca un tur al victoriei, o vizită făcută pentru a culege laurii, de altfel binemeritați. Dar în Egipt lucrurile s-au complicat, pentru că liderii convocați aici așteptau să discute despre ce urmează, un calendar pentru faza a doua a planului de pace, cum s-ar spune «să pună carne pe scheletul» planului în 20 de puncte. Cele mai importante și presante aspecte sunt legate de viitoarea forță de stabilizare din Gaza. Cât de mare să fie? Din ce țări să vină trupele? Nu doar cine plătește pentru asta, ci și care va fi mandatul acestei forțe? Nu s-a vorbit nimic despre asta. Și nici nu ni s-a furnizat o copie a documentului semnat de președintele Trump și ceilalți mediatori – președintele Egiptului, președintele Turciei și emirul Qatarului.”
În schimb, în discursul ținut la Sharm el-Sheikh, liderul american a făcut multe divagații în stilul său obișnuit. L-a apostrofat pe premierul Spaniei pentru a nu aloca suficienți bani apărării.
După care, complet deturnat de la subiect, Trump s-a declarat subjugat de farmecul șefei guvernului italian, Georgia Meloni, singura femeie din grup.
Trump: „Nu am voie să spun asta, pentru că, de obicei, îți închei cariera politică dacă o faci – dar este o femeie tânără și frumoasă. Îmi asum riscul. Nu te deranjează să ți se spună că ești frumoasă, nu? Pentru că ești.”
Pe lângă urale, a stârnit reacții stângherite și o altă declarație făcută luni de Donald Trump, în cursul discursului rostit în parlamentul israelian.
Trump: „Am o idee, domnule președinte (Herzog), de ce nu l-ați grația (anticipat) pe premierul Netanyahu? Haide, iertați-l! Asta nu era în discursul scris, dar îmi place de omul ăsta și mi se pare că așa s-ar cuveni. Ne place sau nu de el, e unul dintre cei mai grozavi lideri de război. Pentru niște trabucuri și șampanie… Cui naiba îi pasă de așa ceva?”
Beniamin Netanyahu este judecat în trei dosare diferite, pentru fraudă, abuz de încredere și acceptare de mită – inclusiv trabucuri și șampanie – în schimbul promovării intereselor unor oameni de afaceri.
De asemenea, procurorii susțin că Netanyahu a oferit favoruri, sub forma unor reglementări, proprietarilor unor instituții media din Israel, în schimbul unei mediatizări pozitive.