Anunțul a fost făcut luni de premierul maghiar, în cadrul unei conferințe de presă extraordinare organizate în fața Palatului Sándor, sediul președinției ungare, după o întâlnire între șeful Guvernului, ministrul Justiției Márta Görög și președintele republicii, conform Telex.hu.
Potrivit lui Péter Magyar, discuția cu șeful statului a vizat „responsabilitatea” acestuia și necesitatea de a „restabili autoritatea uneia dintre cele mai importante instituții ale Republicii Ungare”. Premierul a precizat însă că Tamás Sulyok a refuzat să își dea demisia.
„Alegătorii au votat pentru o schimbare de regim pe 12 aprilie, iar o parte a acestei schimbări este eliminarea marionetelor lui Orbán numite de vechiul regim”, a declarat liderul executivului ungar.
Mandatul președintelui Tamás Sulyok expiră abia în martie 2029. În actuala formă a legii fundamentale a Ungariei, șeful statului poate fi revocat înainte de termen doar dacă încalcă Constituția, comite o încălcare intenționată a legii în exercitarea funcției sau săvârșește o infracțiune intenționată.
De la schimbarea de regim din 1989, niciun președinte nu a fost demis din funcție. Doi șefi de stat au plecat însă înainte de finalul mandatului prin demisie: Pál Schmitt, în 2012, după scandalul de plagiat, și Katalin Novák, în 2024, în urma scandalului privind grațierea unui condamnat. În ambele cazuri, Parlamentul doar a luat doar act de decizia acestora.
Conflict deschis între noul guvern de la Budapesta și președintele Ungariei
Criza s-a amplificat după ce ultimatumul lansat de Guvern pentru demisia președintelui a expirat duminică seară. Tamás Sulyok a transmis ulterior că își va continua mandatul și că așteaptă opinia Comisiei de la Veneția înainte de a lua o decizie.
Președintele ungar a insistat că situația trebuie gestionată „în conformitate cu Constituția” și a declarat că este dispus să continue colaborarea cu Executivul, inclusiv în privința legislației necesare pentru deblocarea fondurilor europene destinate Ungariei.
Replica lui Péter Magyar a venit rapid. Premierul l-a acuzat pe șeful statului că „nu a apărat niciodată statul de drept și interesele cetățenilor vulnerabili”.
Premierul ungar avertizase încă din campania electorală că, dacă partidul său Tisza va obține o majoritate de două treimi, va modifica Legea Fundamentală pentru a înlocui oficialii considerați apropiați de fostul sistem Fidesz.
Pe lista celor vizați de eventualele schimbări se află nu doar președintele republicii, ci și procurorul general Bálint Gábor Nagy, președintele Curții Constituționale Péter Polt și ceilalți membri ai instituției, președintele Curiei András Zs. Varga, șeful Oficiului Național al Magistraturii György Barna Senyei, precum și conducătorii Curții de Conturi, autorității pentru concurență și autorității media și comunicații.
Partidul Tisza a obținut o majoritate de peste două treimi la alegerile din 12 aprilie, iar Péter Magyar le-a cerut public acestor oficiali să demisioneze încă din seara alegerilor. Instituțiile vizate au răspuns atunci invocând legislația în vigoare și durata mandatelor lor, care se întind pe mai mulți ani.
