Parlamentul European vrea o schimbare in relatiile UE - Rusia. Se cer fonduri pentru a lupta cu propaganda Kremlinului

UE trebuie sa reevalueze critic relatiile sale cu Rusia, profund afectate de incalcarea deliberata de catre Rusia a principiilor democratice, valorilor fundamentale si dreptului international, prin actele sale de violenta si destabilizarea vecinilor sai, au spus deputatii euopeni miercuri. UE trebuie sa creeze acum un plan de urgenta bazat pe puterea necoercitiva pentru a contracara politicile agresive si care conduc la dezbinare duse de Rusia.

”Prin agresiunea impotriva Ucrainei si anexarea Crimeei, conducerea Rusiei a adus relatiile noastre intr-un punct critic. Depinde de Kremlin sa decida acum ce cale va alege - cooperare sau o si mai mare instrainare”, a spus raportorul PE, Gabrielius Landsbergis (PEE, LT). ”Sunt convins ca poporul rus, ca noi toti de altfel, doreste pace si nu razboi. Insa o schimbare in Rusia nu poate veni decat din interior. Intre timp, trebuie sa transmitem un mesaj puternic celor care conduc Rusia ca suntem uniti cu victimele agresiunii lor si cu cei care sustin valorile pe care a fost construita UE”, a mai spus el. Rezolutia a fost votata cu 494 voturi la 135 si 69 abtineri.

Este ”o prioritate absoluta” ca statele membre trebuie sa isi pastreze unitatea in contextul anexarii ilegale de catre Rusia a Crimeei si a implicarii sale directe in razboiul din Ucraina, au aratat deputatii, cerand statelor membre sa se abtina de la orice acorduri bilaterale cu Rusia care ar putea afecta aceasta unitate. Pentru a asigura solidaritatea intre statele membre, trebuie creata rapid o Uniune Europeana a Energiei robusta, bazata pe reguli, au mai adaugat deputatii.

Parlamentul cere Comisiei sa rezerve fonduri adecvate, fara intarziere, pentru proiecte concrete de contracarare a propagandei si dezinformarii ruse in interiorul UE si in strainatate, precum si sa programeze ”o asistenta financiara mai ambitioasa” pentru societatea civila din Rusia. Deputatii isi exprima ingrijorarea privind deteriorarea drepturilor omului si a statului de drept din Rusia si cer continuarea sprijinului UE pentru aparatorii drepturilor omului din Rusia.

Deputatii sunt alarmati de faptul ca Rusia se pozitioneaza ca un rival al comunitatii democratice internationale si al ordinii bazate pe lege, sprijinind si finantand partide extremiste si radicale din UE. Deputatii cer Comisiei si statelor membre sa creeze un mecanism coordonat de monitorizare a asistentei financiare, politice sau tehnice oferite de Rusia partidelor politice si altor organizatii din UE si de evaluare a influentei Rusiei asupra vietii politice si opiniei publice. Comisia ar trebui sa faca propuneri legislative care sa asigure transparenta toala a fondurilor politice si a finantarii partidelor politice din UE de catre entitati din afara Uniunii, mai spun deputatii.

Rezolutia condamna si lista neagra ”arbitrara” a Rusiei care interzice unui numar de 89 de politicieni si oficiali UE sa intre pe teritoriul sau, considerand-o o incalcare a dreptului international, o violare a standardelor universale si un obstacol in calea transparentei. Acest act este ”contraproductiv si in detrimentul canalelor de comunicare si asa destul de slabe”, regreta deputatii, subliniind ca persoanele de pe lista ar trebui informate despre motive si ar trebui sa aiba dreptul la un apel in fata unui tribunal independent.

Deputatii spun ca, pe termen lung, este dezirabila o relatie constructiva si predictibila intre UE si Rusia, in beneficiu reciproc, dar subliniaza ca reluarea cooperarii poate avea loc doar daca Rusia respecta integritatea teritoriala si suveranitatea Ucrainei, inclusiv Crimeea, implementeaza acordurile de la Minsk in totalitate si opreste activitatile militare si de securitate, cu efect destabilizator, de la granitele UE.

Intr-o rezolutie separata, redactata de europarlamentarul roman Ioan Mircea Pascu si aprobata joi, Parlamentul subliniaza situatia complexa strategica si militara la Marea Neagra si sustine ca sanctiunile UE impotriva Rusiei ar trebui sa fie in continuare legate de implementarea acordurilor de la Minsk. Realitatea strategica din zona Marii Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung, necesita o gestionare responsabila din partea UE, se mai arata in text, care cere si continuarea politicii de descurajare ca parte a reasigurarii strategice necesare pentru membrii estici ai NATO si UE.

Printre altele, rezolutia constata ca „Rusia si-a marit semnificativ capacitatile de aparare aeriana si navala in bazinul Marii Negre, desfasurand noi rachete de aparare navala (anti-nave, cu o raza de actiune de 600 km, ce pot ajunge la Stramtoarea Bosfor) si asigurandu-se ca avioanele de lupta ruse controleaza aproximativ trei sferturi din spatiul aerian al bazinului Marii Negre (triplandu-si practic numarul de aeroporturi in Crimeea); observa, in acest sens, ca Rusia si-a consolidat capacitatile atat la nivel strategic, cat si tactic: strategic - bombardierele cu raza lunga de actiune capabile sa transporta rachete de croaziera si avioanele de recunoastere care opereaza aproape de tarmurile vestice ale Marii Negre au posibilitatea de a patrunde adanc in Europa Centrala; tactic - doua brigazi de infanterie navala, ce pot fi sustinute de nave portelicopter de tip Mistral, reprezinta o posibila amenintare serioasa de debarcare”.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko