Parlamentul European vrea ca cetăţenii europeni să poată cere despăgubiri atunci când sunt încălcate normele de poluare

Astfel, una dintre prevederi este că persoanele a căror sănătate este afectată vor putea cere despăgubiri atunci când noile norme de poluare sunt încălcate, informează un comunicat de presă citat de Agerpres.

Directiva revizuită a fost adoptată cu 363 de voturi pentru, 226 împotrivă şi 46 de abţineri.

Textul stabileşte o limită şi valori ţintă mai stricte pentru 2035 pentru mai mulţi poluanţi, printre care particulele fine (PM2,5, PM10), NO2 (dioxid de azot), SO2 (dioxid de sulf) şi O3 (ozon).

Noile norme ar garanta că, în UE, calitatea aerului nu dăunează sănătăţii umane, ecosistemelor naturale şi biodiversităţii şi ar alinia normele UE la cele mai recente orientări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind calitatea aerului.

Citește și

Studiu: Poluarea aerului este legată de creşterea rezistenţei la antibiotice care pune în pericol sănătatea umană

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Eurodeputaţii subliniază, de asemenea, că standardele de calitate a aerului propuse de Comisie ar trebui să fie un obiectiv intermediar care trebuie atins cât mai curând posibil şi cel târziu până în 2030.

Textul subliniază necesitatea creşterii numărului de puncte de prelevare a probelor pentru calitatea aerului. În zonele urbane, ar trebui să existe cel puţin un centru de monitorizare la două milioane de locuitori, care să prezinte expunerea populaţiei urbane generale, Comisia propunând unul la zece milioane.

În locurile în care este probabil să apară concentraţii ridicate de particule ultrafine, negru de fum, mercur şi amoniac (NH3), ar trebui să existe un punct de prelevare la un milion de locuitori, mai mare decât cel propus iniţial de Comisie, la cinci milioane şi atunci numai pentru particule ultrafine.

Eurodeputaţii doresc să armonizeze indicii de calitate a aerului fragmentaţi şi neintuitivi din întreaga UE. Indicii trebuie să fie comparabili, clari şi disponibili publicului, cu actualizări din oră în oră, astfel încât cetăţenii să se poată proteja în timpul nivelurilor ridicate de poluare a aerului (şi înainte de atingerea pragurilor de alertă obligatorii).

Aceştia ar trebui însoţiţi de informaţii privind simptomele asociate vârfurilor de poluare atmosferică şi riscurile asociate pentru sănătate pentru fiecare poluant, inclusiv informaţii adaptate grupurilor vulnerabile.

Parlamentul European doreşte, de asemenea, ca cetăţenii a căror sănătate este afectată să aibă un drept mai puternic la despăgubiri atunci când noile norme sunt încălcate.

Potrivit eurodeputatului român Nicu Ştefănuţă, raportor din raportor din partea Grupului Verzilor pe acest dosar, legislaţia propune limite mai stricte, care, dacă sunt depăşite, deschid dreptul de a merge în instanţă pentru persoanele afectate, dar şi pentru ONG-uri. De asemenea, persoanele care se îmbolnăvesc din cauza depăşirilor limitelor calităţii aerului pot să primească despăgubiri din partea autorităţilor care nu au luat măsuri.

Eurodeputaţii propun ca, pe lângă planurile privind calitatea aerului, care sunt necesare atunci când ţările UE depăşesc limitele, toate statele membre să creeze foi de parcurs privind calitatea aerului care să stabilească măsuri pe termen scurt şi lung pentru a respecta noile valori-limită.

"Combaterea poluării aerului în Europa necesită acţiuni imediate. Această pandemie lentă are un impact devastator asupra societăţii noastre, ducând la decese premature şi la o multitudine de boli cardiovasculare şi pulmonare. Trebuie să urmăm ştiinţa, să ne aliniem standardele de calitate a aerului la orientările OMS şi să promovăm unele dintre dispoziţiile acestei directive. Trebuie să fim ambiţioşi pentru a proteja bunăstarea cetăţenilor noştri şi pentru a crea un mediu mai curat şi mai sănătos", a declarat după vot raportorul spaniol Javi Lopez (S&D), citat în comunicat.

Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul cu privire la forma finală a legii.

Poluarea atmosferică continuă să fie principala cauză de mediu a deceselor timpurii în UE, cu aproximativ 300.000 de decese premature pe an, cele mai dăunătoare fiind, conform Agenţiei Europene de Mediu, PM2,5, PM10, NO2, SO2 şi O3.

Potrivit datelor AEM, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calităţii proaste a aerului.

"România are proceduri de încălcare a legislaţiei europene în ceea ce priveşte calitatea aerului şi riscă amenzi mari, care vor fi plătite din buzunarele cetăţenilor. Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureştiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii locuitorilor. Următoarele cele mai afectate oraşe din România sunt Timişoara, Braşov, Cluj şi Iaşi. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum şi cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranţei de viaţă", se arată într-un comunicat transmis de biroul eurodeputatului Nicu Ştefănuţă.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"