Oficialii din Ungaria dau de înțeles că dacă Turcia susține aderarea Suediei la NATO, atunci sunt de acord și ei
Summitul de la Vilnius se deschide marți într-o notă optimistă. Președintele turc a acceptat luni seară să sprijine aderarea Suediei la NATO, blocată de peste un an.
În schimb, autoritățile suedeze au acceptat să sprijine la rândul lor eforturile pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană.
Secretarul general al NATO a vorbit despre un „pas istoric”, care face Alianța Nord-Atlantică mai puternică și mai sigură. Nu e clar când se va încheia procesul, întrucât trebuie validat de Parlamentul Turciei.
Pe de altă parte, oficialii din Ungaria, țară care s-a opus de asemenea primirii Suediei în NATO, au dat de înțeles că, dacă turcii au acceptat, sunt de acord și ei.
Jens Stoltenberg a dat vestea după discuțiile purtate luni seară, târziu, la Vilnius, cu o zi înainte să înceapă summitul NATO.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Sunt bucuros să anunţ că preşedintele Erdogan a acceptat să transmită protocolul de aderare a Suediei cât mai curând posibil către Marea Adunare Națională şi să colaboreze cu Adunarea pentru a garanta ratificarea”.
O strângere de mână „în trei” și zâmbete largi au pecetluit înțelegerea dintre Erdogan și premierul suedez, mijlocită de secretarul general al NATO.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Suedia și Turcia au colaborat îndeaproape pentru a răspunde preocupărilor legitime de securitate ale Turciei. Ca parte a acestui proces, Suedia și-a modificat Constituția, a schimbat legi, a amplificat substanțial operațiunile anti-terorism împotriva PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) și a reluat exporturile de arme către Turcia”.
La plecare, Erdogan își cam pierduse surâsul, dovadă - cel mai probabil - că nu a obținut chiar tot ce și-a dorit. Liderul de la Ankara a legat aderarea Suediei la NATO de redeschiderea negocierilor pentru primirea Turciei în Uniunea Europeană.
Liderii europeni i-au răspuns că cele două chestiuni trebuie tratate separat. Dar au fost de acord cu ”revitalizarea” relaţiilor dintre Turcia şi UE. Iar Suedia a acceptat să sprijine activ eforturile de "revigorare" a procesului de aderare a Turciei.
Dacă dosarul suedez a fost închis înainte să înceapă summitul, cealaltă chestiune importantă de pe agendă, invitarea Ucrainei în NATO, se arată mai spinoasă.
Andrei Duda, președintele Poloniei: „Ucraina are nevoie azi de un semnal procedural clar din partea NATO. Nici acum nu s-a ajuns la un consens pentru invitarea oficială a Ucrainei în NATO, pe care ucrainenii o așteaptă cu ardoare”.
Volodimir Zelenski a cerut din nou ca Ucraina să primească asigurări concrete din partea aliaților privind aderarea la NATO.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Ucraina este deja un membru „de facto” al Alianței. Armele noastre sunt armele Alianței. Valorile noastre sunt comune. Vilnius trebuie să confirme toate aceste lucruri. Încă lucrăm asupra formulării, asupra cuvintelor folosite pentru această confirmare. Dar înțelegem că Ucraina va face parte din Alianță”.
Kremlinul a ținut încă o dată să precizeze că vede primirea Ucrainei în NATO ca pe o amenințare ce va angrena un „răspuns ferm”. Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, a transmis că ”Primirea Ucrainei în NATO (...) va fi o amenințare evidentă la adresa țării noastre, care va cere o reacție de înțeles și fermă”.
Pe de altă parte, potrivit unor surse, aliaţii au ajuns la un acord asupra planurilor de apărare pe scară largă, ce detaliază modul în care NATO ar răspunde la un atac rusesc. Turcia ar fi blocat aprobarea acestor planuri din cauza unor formulări legate de Cipru, a cărei zonă nordică face obiectul unor dispute.
.webp)
