Oficial OMS: Febra Dengue va deveni o ameninţare majoră în sudul Europei în acest deceniu
Febra Dengue va deveni în acest deceniu o ameninţare majoră în sudul Europei, în sudul Statelor Unite şi în noi zone din Africa.
Temperaturile mai ridicate creează condiţiile propice pentru ca ţânţarii purtători ai virusului să se răspândească, a declarat cercetătorul-şef al OMS, Jeremy Farrar, citat de Reuters, conform News.ro.
Boala este de mult timp un flagel în mare parte din Asia şi America Latină, provocând aproximativ 20.000 de decese în fiecare an. Ratele de îmbolnăvire au crescut deja de opt ori la nivel global începând din 2000, în mare parte din cauza schimbărilor climatice, precum şi a creşterii circulaţiei oamenilor şi a urbanizării.
Multe cazuri rămân neînregistrate, dar în 2022 au fost raportate 4,2 milioane de cazuri în întreaga lume. Oficialii din domeniul sănătăţii publice au avertizat că anul acesta se aşteaptă niveluri aproape record de transmitere. În prezent, Bangladeshul se confruntă cu cea mai gravă epidemie din istoria sa, cu peste 1.000 de decese.
„Trebuie să vorbim mult mai proactiv despre febra Dengue”, a declarat pentru Reuters Jeremy Farrar, specialist în boli infecţioase care s-a alăturat Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în luna mai a acestui an. „Trebuie să pregătim cu adevărat ţările pentru modul în care vor face faţă presiunii suplimentare care va veni în viitor în multe, multe oraşe mari”, a avertizat cercetătorul-şef al OMS.
Farrar a lucrat anterior timp de 18 ani în Vietnam, activând în domeniul bolilor tropicale şi ocupându-se inclusiv de febra denga. Ulterior, el a condus organizaţia caritabilă Wellcome Trust pentru sănătate globală şi a oferit consultanţă guvernului britanic cu privire la răspunsul la pandemia de COVID-19, înainte de a se alătura OMS în luna mai a acestui an.
Farrar spune că este posibil ca această infecţie să „decoleze” şi să devină endemică în anumite părţi din Statele Unite, Europa şi Africa - regiuni în care a existat deja o transmitere locală limitată - pe măsură ce încălzirea globală face ca noi zone să devină propice pentru ţânţarii care răspândesc boala. Acest lucru va pune o presiune acută asupra sistemelor spitaliceşti din multe ţări, a avertizat el.
„Îngrijirea clinică este cu adevărat intensivă, necesită un raport ridicat de asistente medicale la pacienţi”, arată cercetătorul. „Sunt foarte îngrijorat când acest lucru va deveni o problemă importantă în Africa subsahariană”, a mărturisit Farrar.
Cum se manifestă febra Dengue
Majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de febră Dengue nu prezintă simptome, ceea ce înseamnă că ratele de cazuri sunt mult mai mari decât cifrele raportate. Cei care fac boala pot avea febră, spasme musculare şi dureri articulare atât de severe, încât sunt cunoscute sub numele de „febra oaselor rupte”. În cazurile severe - mai puţin de 1% - boala poate fi fatală.
Nu există un tratament specific pentru denga, deşi există un vaccin disponibil. La începutul acestei săptămâni, OMS a recomandat vaccinul Qdenga de la Takeda Pharmaceuticals pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani din zonele în care infecţia reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică. Qdenga este, de asemenea, aprobat de autoritatea de reglementare din UE, dar Takeda şi-a retras cererea de aprobare în Statele Unite, la începutul acestui an, invocând probleme legate de colectare a datelor. Compania Takeda a declarat că încă se află în discuţii cu Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA în legătură cu vaccinul.
Pregătirea noilor regiuni ale lumii pentru a face faţă febrei Dengue înseamnă să ne asigurăm că orice fonduri pentru sănătate publică sunt cheltuite în domeniile potrivite, inclusiv în ceea ce priveşte cea mai bună modalitate de a controla ţânţarul, a punctat Farrar.
Denga este răspândită de ţânţarii Aedes aegypti infectaţi, care se comportă diferit faţă de cei purtători de malarie. De exemplu, aceştia înţeapă oamenii în interiorul locuinţelor şi activează toată ziua, nu numai peste noapte. De asemenea, aceşti ţânţare se înmulţesc în ape foarte puţin adânci.
Farrar spune că o prevenire adecvată ar include planuri de triaj pentru spitale, precum şi inovaţii ştiinţifice, alături de alţi factori cheie, cum ar fi planificarea urbană, pentru a evita zonele cu apă stătătoare în apropierea locuinţelor. „Trebuie să combinăm diferite sectoare care nu sunt obişnuite să lucreze împreună”, a mai spus el.
