O linie umană ancestrală necunoscută, descoperită în Columbia. Secvențierea ADN-ului dezvăluie secrete de 6.000 de ani

Rămăşiţele acelui grup uman, denumit Checua după o zonă din oraşul Nemocon, unde osemintele au fost dezgropate în 1992, au o vechime de aproximativ 6.000 de ani, iar genomul lor nu mai fusese niciodată secvenţiat până acum.

„Când am început să facem comparaţii cu alţi indivizi din alte părţi ale Americii, am descoperit că indivizii din perioada pre-ceramică găsiţi aici, pe platoul Cundiboyacense, proveneau dintr-o linie ancestrală umană care nu a fost raportată niciodată", a declarat Andrea Casas, cercetătoare la Institutul de Genetică din cadrul Universităţii Naţionale din Columbia.

„Este vorba despre o nouă linie ancestrală", a adăugat ea.

Caracteristici fizice și genetice unice

Descoperirile din Cechua includ oseminte parţiale provenite de la circa 30 de oameni şi un craniu aproape intact.

Secvenţierile genetice efectuate pentru şase oameni din acel grup au fost suficient de cuprinzătoare pentru a fi incluse în acest proiect, care a inclus şi alte rămăşiţe umane excavate în cadrul unor proiecte diverse între 1987 şi 2003.

Celelalte oseminte, spre deosebire de cele ale indivizilor din grupul Checua, împărtăşesc puncte comune genetice cu rămăşiţe găsite în Panama, a precizat Andrea Casas, indicând astfel că ele aparţin unor grupuri care au migrat prin America Centrală şi Columbia în perioada în care populaţiile umane s-au răspândit spre sud după ce au traversat Strâmtoarea Bering în urmă cu 20.000 de ani.

Viața și dieta oamenilor din Checua

Oamenii de ştiinţă nu sunt siguri în această privinţă, dar este posibil ca întregul grup să reprezinte o comunitate izolată şi nomadă de vânători-culegători, a declarat Andrea Casas.
Este posibil ca întregul grup să fi murit din cauza condiţiilor climatice, a bolilor sau a penuriei de hrană, a adăugat ea. Reprezentanţii grupului nu au descendenţi cunoscuţi.

Craniul găsit în Checua este în mod notabil mai alungit decât craniile altor populaţii găsite pe platoul din jurul oraşului Bogota, a dezvăluit Jose Vicente Rodriguez, profesor de antropologie fizică în cadrul aceleiaşi universităţi.

Spre deosebire de craniile mai recente, ale căror dinţi prezentau semne de carii, cel din Checua prezintă dovada unui abces în partea frontală a maxilarului, indicând că acel individ ar fi putut să îşi piardă dinţii din cauza unei infecţii.

Dietele populaţiilor umane timpurii erau probabil influenţate de erupţiile vulcanice, care ar fi afectat sursele de hrană de deasupra solului şi i-ar fi încurajat pe oameni să consume rădăcini de plante - precum cartoful - şi diverşi tuberculi.

Proiectul va continua şi în perioada următoare.

„Lucrăm cu rămăşiţele pe care le avem la dispoziţie. Poate că peste câţiva ani vom descoperi alte oseminte şi ele vor face lumină asupra acestei linii ancestrale umane", a declarat Andrea Casas. 

Articol recomandat de sport.ro

OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”