O firmă care produce mozzarella în laborator a obţinut o finanţare record pentru a se extinde la nivel global
Un start-up din Berlin, care produce brânză de tip mozzarella şi ricotta fără ajutorul vacilor, a reuşit să strângă o finanţare record de la investitori interesaţi să profite de piaţa în creştere de alternative la produsele lactate de origine animală.
Start-up-ul Formo a informat luni că va utiliza cele 50 de milioane de dolari strânse cu prilejul unei runde de finanţare de tip Seria A, o sumă record pentru o companie europeană de tip foodtech, pentru a-şi extinde gama de produse cu tipuri de brânză maturată, precum cheddar şi gruyere. În plus, compania îşi va extinde şi tehnologia de fermentare.
"Vorbim despre un produs care trebuie să ajungă la o producţie de masă sau să fie produs în volume mari, aşa că acum lucrăm la majorarea producţiei. Vrem să ne extindem gama şi să fim siguri că putem acoperi aproape orice tip de brânză", a declarat Raffael Wohlgensinger, cofondatorul şi directorul general de la Formo.
Investitorii au început să direcţioneze fonduri spre o nouă generaţie de start-up-uri care încearcă să ofere plăcerea de a mânca brânză, fără impactul dăunător asupra mediului al creşterii animalelor în ferme. Companii precum Miyoko's Creamery din SUA şi Stockeld Dreamery din Suedia au strâns finanţare în ultimele săptămâni, în timp ce mari companii precum Oatly Inc văd în lactatele alternative o nouă frontieră pentru extindere.
Brânza de laborator conține proteine de lapte, dar nu de la vacă
Formo, cunoscută anterior sub denumirea Legendairy Foods GmbH, vrea să copieze acelaşi gust şi textura brânzei adevărate. Tehnologia sa de fermentare se bazează pe microbi pentru a crea proteinele care stau la baza brânzei.
"Produsele noastre conţin de fapt proteine de lapte, dar nu le obţinem de la o vacă. Le obţinem de la micro-organisme", precizează Britta Winterberg, cofondator şi director ştiinţific la Formo.
Compania germană vizează acum pieţele pentru care poate obţine rapid aprobările necesare din partea organismelor de reglementare. Printre aceste pieţe se numără Singapore, urmată de Israel, Orientul Mijociu şi, eventual Europa. Pentru că produsele nu conţin lactoză, ele vor fi deosebit de atractive pentru piaţa asiatică, unde intoleranţa la lactoză este mai răspândită, crede Britta Winterberg.
