Noul presedinte al Iranului, Hassan Rohani, promite schimbarile dorite de populatie
Presedintele iranian ales Hassan Rohani sustine luni prima sa conferinta de presa, insa el a promis deja ca alegerea sa va produce "schimbari" in toate domeniile in Iran, dupa opt ani de putere conservatoare.
Cu toate acestea, nimeni sa nu se astepte ca "totul sa se rezolve intr-o singura noapte", a subliniat Rohani, un religios moderat ales vineri in functia de presedinte al Iranului. Asteptarile populatiei sunt enorme, mai ales in vederea imbunatatirii situatiei economice a unei tari afectate de sanctiuni internationale impuse din cauza programului nuclear.
Marile linii ale programului sau au fost dezvaluite, si anume negocierile cu marile puteri pentru "a reduce presiunea", un cabinet compus din moderati si tehnocrati, ajutor pentru cei mai defavorizati. In dosarul nuclear, "Rohani va utiliza experienta sa in diplomatie pentru a reduce presiunea sanctiunilor prin negocieri" cu marile puteri, a declarat Mohammad-Bagher Nobakht, consilierul sau economic, citat luni de presa.
Marile puteri si Israelul suspecteaza Iranul ca vrea sa se doteze cu bomba atomica sub acoperirea programului sau nuclear civil, ceea ce Teheranul dezminte.
Iranul si Grupul 5+1 (Statele Unite, Franta, Marea Britanie, Rusia, China si Germania) nu au ajuns la un acord, in pofida mai multor serii de negocieri. Statele Unite si Uniunea Europeana au adoptat sanctiuni care afecteaza, in special, domeniile petrolier si bancar, provocand o grava criza economica cu o inflatie de depaseste 30%, o depreciere a monedei iraniene de aproape 70% si o rata a somajului de 12%.
Tarile occidentale si Rusia au salutat alegerea lui Rohani, iar Washingtonul s-a declarat pregatit sa "coopereze in privinta problemei nucleare" cu presedintele iranian. Numai Israelul a aratat rezerve, cerand comunitatii internationale sa mentina presiunea asupra Iranului, cu scopul de a-l obliga sa-si inceteze activitatile nucleare.
Rohani, numit "seicul diplomat", a fost inscarcinat cu negocierile nucleare in perioada 2003-2005, in timpul presedintiei reformatorului Mohammad Khatami. In acea perioada, Iranul a acceptat suspendarea imbogatirii uraniului, in urma unor negocieri purtate cu troika europeana (Franta, Marea Britanie si Germania).
Fostul ministru britanic de Externe Jack Straw, l-a calificat drept un "diplomat si om politic foarte experimentat".
Dar "nu trebuie sa ce ceara prea multe si prea repede de la Rohani", a avertizat un diplomat strain de la Teheran, intervievat de AFP. Fostul presedinte moderat Akbar Hashemi Rafsandjani este mai imaginativ. El a amintit duminica faptul ca "ploaia, cand cade cu exagerare, creaza torenti, insa, in cazul in care cade cu moderatie, ea schimba atat perspectiva, cat si realitatea naturii".
Presedintele ales a solicitat recunoasterea "drepturilor" Iranului in domeniul nuclear pentru a obtine ceva in contrapondere de la Teheran, cu scopul de a iesi din impas. Potrivit lui Nobakht, care ar urma sa faca parte din urmatorul guvern, "Rohani va integra in cabinetul sau reformatori, conservatori moderati, centristi sau persoane apolitice".
Mohammad Reza Aref, candidatul reformator care s-a retras din cursa prezidentiala in favoarea lui Rohani si a facilitat victoria acestuia, va obtine, la randul sau, o functie. "Noi speram sa putem utiliza competentele sale", a spus Nobakht, raspunzand unei intrebari formulate de catre alegatorii care au sarbatorit sambata victoria lui Rohani.
Presedintele Parlamentului, conservatorul Ali Larijani, i-a cerut luni lui Rohani sa foloseasca "oameni competenti si experimentati pentru a rezolva probleme tarii", promitand "ajutor si cooperare din partea Parlamentului", potrivit agentiei Isna. Iin cele din urma, in domeniul economic, Nobakht a afirmat ca urmatorul guvern va aboli ajutoarele directe acordate celor mai bogati pentru a le transfera populatiei mai defavorizate.
In cadrul planului de eliminare a subventiilor la produse energetice, apa si paine, Guvernul iranian acorda lunar fiecarui cetatean 455.000 de riali (18,5 dolari americani la cursul oficial). "Noi avem 3,5 milioane de someri. Daca incetam sa oferim aceste alocatii celor mai bogati, putem creste de patru ori alocatiile somerilor", a declarat Nobakht.
"Dreptatea sociala vrea asa ceva. Paturile favorizate nu au nevoie de acest ajutor, ci au nevoie de siguranta si stabilitate pentru investitiile lor", a spus el.
