Centrala de 2 gigawaţi, care produce aproape jumătate din energia electrică a Ungariei, a fost nevoită să-şi reducă producţia la puţin peste 10% la începutul acestei luni, evitând cu greu o oprire completă din cauza unei secete istorice şi a nivelurilor record de scăzute ale apei din Dunăre, notează Reuters conform News.ro.
Centrala nucleară produce în prezent aproximativ 800 de megawaţi de energie electrică, conform datelor furnizate de operatorul acesteia.
„Patru din cele opt turbine produc deja energie electrică la Paks. Repornirea completă este în curs de desfăşurare, iar centrala nucleară ar putea produce din nou 2.000 de megawaţi până miercuri”, a declarat duminică pe Facebook prim-ministrul Peter Magyar.
Creşterea nivelului apei pe Dunăre, principala sursă de răcire a centralei, precum şi lucrările de inginerie efectuate pe râu în apropierea centralei au contribuit la evitarea unei opriri complete.
Săptămâna trecută, Ungaria a început construirea unui prag de fund, o structură transversală asemănătoare unui baraj amplasată pe fundul râului, pentru a regla debitul de apă.
Ca soluţie pe termen scurt, guvernul a scufundat două barje în apropierea oraşului Paks pentru a ridica nivelul apei suficient de mult încât cele două turbine ale centralei să poată continua să funcţioneze în timp ce pragul de pe fundul râului era în construcţie.
Noi lucrări pe Dunăre, în România
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat vineri o nouă hotărâre, care cuprinde mai multe măsuri și intervenții în regim de urgență pentru a asigura debitul de apă necesar în continuare pentru răcire la CNE Cernavodă. Astfel, sunt prevăzute în continuare lucrări de dragare a Dunării în zona Cernavodă. Acestea vor fi realizate în regim de urgență de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, în cooperare cu Administrația Națională 'Apele Române', informează Guvernul.
Tot în zona Cernavodă, pe cursul Dunării Vechi, Apele Române vor construi un epiu, cu rolul de a devia o parte din apa Dunării către canalul Dunăre - Marea Neagră și, implicit, către zona prizei de apă a sistemelor de răcire ale centralei.
Lucrările vor beneficia de sprijinul specialiștilor Ministerului Apărării Naționale pentru efectuarea măsurătorilor topobatimetrice și geodezice, precum și de intervenția scafandrilor militari pentru lucrările subacvatice.
O altă măsură vizează suplimentarea debitului Dunării prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Ministerul Energiei și Hidroelectrica vor începe, din 22 august, să asigure, timp de cinci zile, un debit suplimentar mediu de 50 de metri cubi pe secundă.
Potrivit Guvernului, apa suplimentară va contribui și la producerea unei cantități suplimentare de energie electrică.Canalul Dunăre - Marea Neagră va constitui, în același timp, o rezervă operațională.
La solicitarea CNE Cernavodă, Administrația Canalelor Navigabile va putea elibera un volum de apă către priza de apă a centralei.
De asemenea, Departamentul pentru Situații de Urgență va mobiliza în zonă pompe de mare capacitate puse la dispoziție de mai multe instituții, care vor putea fi utilizate, la nevoie, pentru menținerea nivelului de apă necesar operării CNE Cernavodă.
Potrivit Guvernului, măsurile aprobate de CNSU au fost stabilite în urma analizelor realizate de instituțiile responsabile și de specialiștii consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2.
