Negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia ar putea începe după 5 noiembrie. Există o singură condiție

62492421
Shutterstock

Negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia depind de rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite, care vor avea loc pe 5 noiembrie, a declarat Volodimir Zelenski.

Posibilitatea de a începe negocieri de pace cu Rusia „va depinde” de rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA, programate pentru 5 noiembrie, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care crede că atât Donald Trump, cât şi Kamala Harris vor fi capabili să facă „ceva” în legătură cu războiul din Ucraina până în ianuarie, când îşi vor prelua oficial funcţia.

Preşedintele crede că disponibilitatea ruşilor pentru negocieri depinde de alegerile din SUA. „În opinia mea, depinde în primul rând de alegerile din Statele Unite”, a declarat Zelenski în cursul unei întâlniri luni cu un grup de jurnalişti, printre care de la AFP şi Evropeiska Pravda.

„Cred că vor urmări politica Statelor Unite pe această temă. Iar Statele Unite îşi vor demonstra politica foarte repede, după alegeri, în opinia mea”, a declarat şeful statului ucrainean.

El crede că învingătorul alegerilor prezidenţiale din SUA va lua unele măsuri privind războiul ruso-ucrainean până în ianuarie, înainte de învestirea oficială. Potrivit lui Zelenski, din informaţiile pe care le-a primit la întâlnirile sale cu Donald Trump şi Kamala Harris, „ei nu vor aştepta până în ianuarie”.

Germania nu vrea ca Ucraina să intre în NATO pentru că îi este teamă de Rusia

„Nu vor putea face ceva în conformitate cu competenţele lor, dar vor putea face ceva”, a spus Zelenski, fără a da detalii.
Preşedintele a menţionat că întâlnirile atât cu Harris, cât şi cu Trump au fost bune, dar nu le va compara.

După întâlnirea sa cu preşedintele Zelenski, Donald Trump a declarat că este în favoarea unei păci „juste” pentru Ucraina, dar s-a abţinut de la a preciza ce fel de acord de încheiere a războiului dintre Rusia şi Ucraina ar considera echitabil.

Între timp, candidata democrată la preşedinţie Kamala Harris a spus că dacă Trump câştigă, există riscul ca Rusia să câştige războiul.

Pe de altă parte, în discuţia cu jurnaliştii, preşedintele ucrainean a dat asigurări că ţara sa nu le cere aliaţilor occidentali arme nucleare pentru a combate invazia rusă. Precizările vin după declaraţiile ambigue pe această temă de săptămâna trecută.

„Nu cerem să ni se dea arme nucleare”, a afirmat el, după ce a sugerat joi că Ucraina ar trebui să aibă arme nucleare, dacă nu poate face parte dintr-o alianţă precum NATO, afirmaţii criticate vehement de Moscova.

Germania este „sceptică” cu privire la invitaţia Ucrainei de a adera la NATO deoarece îi este teamă de reacţia Rusiei, a recunoscut preşedintele ucrainean.

Cu toate acestea, el se aşteaptă ca partenerii să adreseze o invitaţie Ucrainei de a adera la NATO în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional. „De ce subliniez invitaţia? Pentru că este oferită unei ţări în interiorul graniţelor recunoscute la nivel internaţional. Şi acesta este un lucru fundamental pentru mine: să primesc o invitaţie în timpul războiului... Aceasta nu este doar o invitaţie, ci o invitaţie în timp ce războiul este încă în desfăşurare”, a explicat el.

Care primul punct din cele cinci ale ”planului de victorie” al Ucrainei

În ceea ce priveşte condiţiile de aderare a Ucrainei şi cât timp va dura procesul, preşedintele a spus că aceasta este o chestiune de diplomaţie. „Pot exista formate diferite”, a spus Zelenski.

Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a prezentat „planul de victorie”, care constă în cinci puncte. Primul punct este de a primi imediat invitaţia ca Ucraina să adere la NATO. Casa Albă, comentând „planul de victorie, a declarat că nu există un consens în NATO privind aderarea Ucrainei la Alianţă. Consilierul SUA pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO necesită reforme adecvate şi îndeplinirea condiţiilor de securitate.

Zelenski a ţinut să precizeze că Ucraina nu discută despre aderarea la NATO în schimbul teritoriilor ocupate.

„Nu discutăm despre acest lucru. Dar cred că aceste injecţii mediatice nu sunt întâmplătoare. Aparent, unii parteneri ar putea avea astfel de gânduri. De aceea, ei nu comunică direct această problemă cu mine, dar cu siguranţă verifică gradul ei prin mass-media. Cred că totul depinde de societatea din Ucraina”, a declarat şeful statului.

„Indiferent de calea pe care o vom urma”, din punct de vedere juridic „nimeni nu va recunoaşte teritoriile ocupate ca fiind teritorii ale altor state”, a subliniat el.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
PE, decizie care va înfuria Kremlinul. Cum vor aduce activele ruseşti îngheţate în Europa 35 de miliarde de euro Ucrainei

Parlamentul European a votat marţi în favoarea acordării unui împrumut de până la 35 de miliarde de euro Ucrainei, care va fi finanţat din profiturile generate de activele ruseşti îngheţate în Europa, relatează AFP.

Cancelarul Austriei, pus să formeze un nou guvern după ce partidele au refuzat să colaboreze cu liderul extremei drepte

Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, l-a însărcinat pe actualul cancelar Karl Nehammer să formeze un nou guvern, deşi alegerile au fost câştigate de extrema dreaptă.

Oligarhul fugar Ilan Şor ameninţă cu proteste şi spune că acestea ar putea fi reprimate „cu ajutorul forţelor din România”

Oligarhul fugar Ilan Şor, care se află la Moscova, iar de acolo gestionează activitatea celor patru partide din Republica Moldova afiliate blocului său „Victorie”, ameninţă cu proteste.

Recomandări
Administrația Prezidențială dezminte că România ar trimite militari să lupte în Ucraina: „Este o manipulare alarmistă”

Administrația Prezidențială avertizează că în mediul online se propagă o informație falsă potrivit căreia România ar urma să trimită militari în Ucraina și denunță o „manipulare alarmistă”.

„Statul degeaba”. Județul cu 104 comune care ar intra în faliment fără ajutorul statului. Unele nu au nici 1.500 de locuitori

Campania „Statul degeaba” ajunge astăzi în județul Olt, alcătuit din peste o sută de comune mici. Aici găsim primării, cu aleși și funcționari, care în multe situații, pur și simplu, stau degeaba.

Scandalul Mykonos. Mihai Daraban nu are timp să răspundă, iar judecătorul CCR Cristian Deliorga și-a închis telefonul

Zborul mai multor demnitari cu un avion privat spre Mykonos ar putea fi anchetat de Direcția Națională Anticorupție (DNA).