NATO si conflictul ruso-ucrainean: este pregatita Alianta sa-si apere membrii in cazul unui atac? Ce spune art. 5 din tratat

Ultima actualizare: 22-02-2015 07:06
NATO forces

Razboiul din Ucraina si amenintarea unui conflict in Tarile Baltice ridica intrebari despre misiunea si pregatirea NATO, inclusiv daca aceasta este dispusa sa respecte Articolul 5 din Tratatul sau fondator.

Articolul 5 stipuleaza ca un atac impotriva unui membru reprezinta un atac impotriva tuturor.

Profesorul cercetator Alexander Matelaar de la Universitatea din Bruxelles argumenteaza ca toate cheltuielile din domeniul apararii in tarile membre NATO trebuie restructurate.

"Cred ca devine clar ca tendinta descendenta in cheltuielile din domeniul apararii va atinge un punct critic la un moment dat. In centrul Europei s-a ajuns la un fel de limita, dar ele inca sunt in scadere in vestul Europei", a declarat el.

In acest an, doar cinci state membre NATO din totalul de 28 au atins tinta de 2% din PIB pentru aparare, relateaza BBC News Online.

Dar nu numai taierile din bugetul apararii provoaca ingrijorari, ci si modul in care sunt cheltuiti acesti bani. De exemplu, in Belgia "aproape trei sferturi din buget se duce pe cheltuieli cu personalul, cu 24-25% pe costuri curente pentru operatiuni si antrenament", ceea ce inseamna ca raman mai putin de 1% pentru semnarea de noi contracte pentru cumpararea de kituri noi si pentru modernizarea echipamentului.

Situatia este similara pentru multe state membre NATO. Divizii intregi si sisteme de armament au fost desfiintate in ultimele decenii.

Rebecca Moore, profesor de stiinta politica la Concordia College din Minnesota, sustine ca NATO a imbratisat o noua misiune mai politica dupa destramarea Uniunii Sovietice, dar este posibil sa isi fi pierdut calea in ultimii ani.

"Ideea este ca NATO a avut un rol critic in unirea si democratizarea continentului european si a fost o oportunitate pentru crearea unei noi ordini europene privind securitate, care sa se bazeze pe principii democratice liberale mai degraba decat pe sfere de influenta sau blocuri sau echilibrul puterilor", a explicat ea.

Unii vor ca alianta sa indeplineasca un rol mai global, desfasurand misiuni de antrenament si gestionare a crizelor precum cele din Irak, Afganistan si Libia. Altii sustin ca ar trebui sa revina la scopul sau initial - apararea granitelor Europei.

"Cred ca acesta este dezacordul cu cel mai des invocat si care are cel mai mare impact asupra procesului de luare de decizii in cadrul NATO in ultimii ani", a precizat ea.

Generalul american Wesley Clark, fost comandant suprem al fortelor NATO in Europa, sustine ca puterea aliantei consta tocmai in faptul ca este pregatita sa treaca la actiune.

"Fiecare tara care semneaza tratatul NATO atunci cand adera sustine ca un atac impotriva unuia este un atac impotriva tuturor. Asa ca NATO este in mod conceptual cea mai puternica alianta construita vreodata", sustine el.

El recunoaste insa ca aceasta putere nu este obtinuta daca agresorul nu crede ca NATO va trece la actiune atunci cand unul dintre membrii sai este atacat.

"Democratiile occidentale au fost intotdeauna, in mod traditional, lente in a raspunde unor astfel de amenintari. Pana la urma Franta si Marea Britanie au esuat in a raspunde reocuparii de catre Hitler a Renaniei in 1936. Astazi, democratiile au dificultati in a face fata provocarii fortei militare ... si nu vor sa admita ca Putin, in timp incearca sa negocieze pacea, este principalul sustinator al razboiului", afirma el.

Generalul Clark sustine ca presedintele rus exploateaza aceasta ezitare. "El intelege modul in care functioneaza democratiile occidentale. Europa a avut doua razboaie devastatoare in secolul XX si nimeni nu vrea un altul. El a invatat ca, deoarece democratiile occidentale nu vor sa foloseasca forta, poate scapa", afirma generalul american.

Altii sustin ca liderii occidentali sunt precauti in mod justificat. Cum sa decizi ce constituie un atac atunci cand natura razboiului s-a schimbat: nu mai este vorba despre un razboi intre state, ci de omuletii verzi - forte speciale ruse in uniforme militare fara insemne - care trec granita si sustin separatistii.

"Omuletii verzi nu sunt diferiti de tactica pe care Hitler a folosit-o pentru a incepe atacul impotriva Poloniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand a imbracat militarii germani in uniforme poloneze si i-a pus sa atace un post de radio german si sa ucida un grup de persoane, pretinzand ca aceasta este o provocare si folosindu-se de ea pentru un atac. Intotdeauna au fost trucuri si siretlicuri. Acesti omuleti verzi nu sunt altceva decat oameni din fortele speciale ruse si dovada este chiar in fata noastra dar nu putem sa admitem acest lucru pentru ca nu vrem sa admitem implicatiile unei agresiuni directe ruse", a precizat el.

Primul discurs al lui Anders Fogh Rasmussen ca secretar general al NATO in septembrie 2009 s-a concentrat pe importanta relatiei Aliantei cu Rusia. Dar cand a plecat de la conducerea NATO in octombrie, dupa cinci ani, visul sau privind un nou parteneriat cu Rusia era nerealizat.

"Cred ca intram acum intr-o noua era care poate fi foarte similara cu Razboiul Rece", a declarat el, afirmand ca Tarile Baltice au dreptate sa fie ingrijorate de ambitiile Rusiei.

"Prietenii si aliatii nostri baltici sunt ingrijorati de comportamentul rus, nu in ultimul rand pentru ca una dintre doctrinele ruse este ca Rusia sa isi pastreze dreptul de a interveni in alte tari, pentru a proteja ceea cei ei considera a fi interesele comunitatilor vorbitoare de limba rusa in alte tari. Si dupa cum stim cu totii, in special in Estonia si Letonia, avem minoritati semnificative vorbitoare de rusa", a declarat el.

Rasmussen a precizat, de asmenea, ca provocarile Rusiei nu sunt indreptate doar spre Tarile Baltice, ci spre Alianta Nord-Atlantica insasi.

"Rusia testeaza in mod constant NATO. Am vazut numeroase tentative de a incalca spatiul aerian al NATO. Am vazut incidente foarte nefericite, de exemplu capturarea unui ofiter militar eston, retinerea unei nave lituaniene, ca sa mentionez doar cateva exemple. Ne confruntam acum cu acest nou razboi hibrid... asa ca trebuie sa ne adaptam pentru a ne imbunatati capacitatile ca sa ii facem fata", a explicat el.

Citeste și...
Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO