NATO relansează dezbaterea privind bugetele apărării. Alianța, divizată în două grupuri de țări

Pe de altă parte, războiul din Ucraina a pus în evidență lipsa capacității industriale necesare pentru a spori rapid producția de armament. În ultimele decenii, multe linii de fabricaţie au dispărut din cauza comenzilor tot mai mici din partea guvernelor. Rusia a lansat, numai dimineață, cel putin 36 de rachete de croazieră asupra Ucrainei. Potrivit responsabililor militari ucraineni, 14 ar fi fost interceptate.

La reuniunea ministerială, organizată marți și miercuri în Bruxelles, responsabilii NATO au început să evalueze care ar putea fi noul obiectiv acceptabil pentru bugetele apărării. Acesta ar urma să fie aprobat oficial la summitul NATO, care vă avea loc în iulie, la Vilnius.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Este limpede că trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare. Și, după mine, în loc să schimbăm plafonul de 2% din PIB pentru apărare ar trebui să privim acest procent drept un minim obligatoriu. Fiindcă este evidență nevoia de muniții, apărare antiaeriană, instructaj, pregătire, capacități de vârf.”

Noua țintă dezbină însă statele NATO. Pe de o parte, balticii şi Polonia insistă pentru un procent ambițios din PIB și o consolidare semnificativă a pregătirii pentru o eventuală agresiune rusa împotrivă unei țări NATO.
 
Andrzej Duda, președintele Poloniei: „Am exprimat speranțele și așteptările noastre cu privire la pregătirea unor noi planuri de securitate, nu doar pentru Polonia, ci și pentru statele baltice și restul țărilor de pe Flancul Estic. E vorba de pregătire în eventualitatea unei agresiuni asupra Flancului Estic al NATO, astfel încât Alianță să reacționeze cât mai rapid în temeiul Articolului 5 al Tratatului TransAtlantic. Ne dorim mărirea efectivelor de trupe pe care NATO le poate trimite rapid spre țara amenințată. Ne dorim, de asemenea, să se instaleze cel mai mare număr posibil de depozite cu arme, echipamente și muniții pe flancul estic al NATO. Daca exista deja infrastructura pe teren, atunci desfășurarea forțelor vă fi mult mai rapidă.”

De cealaltă parte, ţări precum Canada, Spania, Luxemburg şi, într-o anumită măsură, Italia - consideră că aduc deja o contribuţie suficientă prin investiţiile făcute în industria de apărare sau prin participarea la operaţiunile Alianţei.

O prioritate acută a aliaților este completarea stocurilor de muniţii, în condițiile în care conflictul din Ucraina consumă o cantitate de câteva ori mai mare decât capacitatea de producţie a statelor NATO.

Lloyd Austin, secretarul american al Apărării: „La summitul de la Vilnius, liderii NATO vor conveni asupra unor noi investiții în apărare menite să asigure resurse suficiente pentru implementarea noilor planuri ale Alianței. În privință stocurilor, mai avem multe de făcut. Chiar în timp ce aprovizionam Ucraina, trebuie să ne refacem stocurile că să consolidam capacitatea de apărare și descurajare pe termen lung.”

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „SUA, Franța, Germania, Norvegia și alti aliați au semnat deja contracte cu industria de apărare, în vederea creșterii producției de armament.”

„Dacă Europa ar lupta împotriva Rusiei, unele țări ar rămâne fără muniție în câteva zile", declara recent pentru Reuters un diplomat european.

Informațiile despre muniția aflată în stocurile fiecărui stat și despre țintele asumate de fiecare țară sunt clasificate, fiind unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale alianței. În general, NATO stabilește pentru fiecare stat membru anumite capacități pe care alianța să le poate utiliza în cazul unui conflict.

În paralel cu aceste calcule și negocieri, pe frontul de est din Ucraina, luptele sunt tot mai încrâncenate. Așa arată, noapte de noapte, în împrejurimile Bahmutului, atacurile mercenarilor Wagner, organizați în grupuri mici de luptători. O brigadă ucraineană apără, eroic, și cu multe sacrificii, orașul de importanță strategică din est.

Comandant militar: „Rușii folosesc mult mai multă artilerie și muniție și mai eficient decât înainte."

Nici medicii voluntari care ajută cum pot în Bahmut nu sunt feriți de bombardamentele violente dezlănțuite mereu de invadatori. Acestea sunt ultimele clipe înainte că niste medici străini, inclusiv americanul Pete Reed, ajung sub o salvă de bombe. Supraviețuitorii, cum este Erko, un voluntar din Estonia, erau la doar câțiva metri distanță.

Erko, voluntar din Estonia: „Ultima imagine pe care o am dinaintea exploziei, sau când a avut loc explozia, este mingea mare de flăcări. A fost instantaneu. Atunci mi-au trecut prin minte cele mai negre gânduri pe care le poate avea cineva.”

Articol recomandat de sport.ro

„Țineți minte acest nume!” Puștoaica de doar 15 ani din România care i-a impresionat pe cei de la European Athletics