NATO dă undă verde Kievului să atace „ținte militare rusești din afara Ucrainei”

jens stoltenberg
Getty

Ucraina are dreptul de a lovi „ţinte militare ruseşti din afara Ucrainei", în conformitate cu dreptul internaţional, a declarat secretarul general al NATO, o declaraţie pe care o face pentru prima dată de la începutul războiului.

Jens Stoltenberg a recunoscut la începutul acestei săptămâni că utilizarea armelor furnizate de Occident pentru a lovi ţinte din Rusia a fost mult timp un punct de dispută între aliaţii Kievului, din cauza temerilor legate de escaladarea conflictului, potrivit News.ro.

Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiţi aliaţi au avut politici oarecum diferite în această privinţă", a declarat Stoltenberg pentru Radio Europa Liberă într-un interviu publicat marţi.

„Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional. Iar conform dreptului internaţional, Ucraina are dreptul la autoapărare", a adăugat Stoltenberg. „Iar acest lucru include şi lovirea unor ţinte militare legitime, ţinte militare ruseşti, în afara Ucrainei. Acesta este dreptul internaţional şi, bineînţeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, ca să se protejeze", a explicat Stoltenberg.

Un oficial NATO a confirmat joi pentru Financial Times că Stoltenberg a declarat într-adevăr că Kievul are dreptul la autoapărare, inclusiv prin lovirea unor ţinte militare ruseşti legitime din afara Ucrainei.

Citește și
Carsten Breuer
NATO ar învinge trupele lui Putin dacă ar ataca statele baltice, spune șeful armatei germane
Prețul eliberării Alinei Apostol din „gulagul” chinezesc. Fost deținut al regimului de la Beijing: „Cu chinezii trebuie să negociezi direct!”. Răspunsul Ministerului Justiției din România

Comentariile reprezintă un pas înainte în retorica şefului NATO, care s-a referit anterior la drepturile Kievului în conformitate cu dreptul internaţional fără a menţiona în mod explicit atacurile asupra teritoriului rusesc, menţionează Financial Times.

„De asemenea, este important să recunoaştem de fapt că, deşi situaţia de pe câmpul de luptă este dificilă, nu ar trebui să supraestimăm Rusia şi să subestimăm Ucraina", a declarat Stoltenberg reporterilor săptămâna trecută, menţionând că forţele ucrainene au reuşit să efectueze „lovituri în adâncime" în Crimeea ocupată de Rusia şi că au reuşit să scufunde unele dintre navele ruseşti din flota de la Marea Neagră.

Avioanele F-16, punct de cotitură

Dezbaterea privind utilizarea armelor occidentale pentru a lovi Rusia este posibil să se intensifice în condiţiile în care unii aliaţi din NATO încep să trimită avioane de luptă F-16 în Ucraina. Avioanele fabricate în SUA, dacă sunt înarmate cu rachete cu rază lungă de acţiune, ar putea creşte semnificativ raza potenţială de acţiune a loviturilor Kievului pe teritoriul rusesc.

În ultimele luni, Kievul a intensificat loviturile cu drone şi rachete cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte militare din interiorul Rusiei, inclusiv asupra unui depozit de petrol folosit de armata rusă în apropiere de Sankt Petersburg.

Cu toate acestea, din cauza sensibilităţii occidentale în ceea ce priveşte atacurile pe teritoriul rus, Ucraina a făcut doar aluzie la responsabilitatea sa pentru aceste atacuri. Un purtător de cuvânt al forţelor ucrainene de apărare aeriană, Iuri Ihnat, a declarat că Ucraina „de regulă, nu comentează".

Franţa şi Marea Britanie, care au furnizat deja Kievului rachete cu rază lungă de acţiune, au fost prudente în ceea ce priveşte aprobarea unor astfel de lovituri, de teama unei escaladări cu Moscova.

În Germania, legislatorii încearcă să îl convingă pe cancelarul Olaf Scholz să trimită rachete Taurus Ucrainei, o cerere de lungă durată a Kievului, deoarece ar putea folosi arma germană avansată pentru a lovi liniile de aprovizionare ale Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat să se înţeleagă anul trecut că Moscova ar putea ataca avioanele F-16 furnizate de Occident în afara graniţelor Ucrainei, ceea ce, potrivit acestuia, riscă să aducă NATO într-un conflict direct cu Rusia. „Acest lucru riscă în mod serios să atragă şi mai mult NATO în acest conflict armat", a declarat Putin în iunie. „Tancurile ard şi F-16 vor arde la fel de bine", a punctat liderul rus.

Mai recent, unii oficiali ruşi au ameninţat că un sprijin occidental suplimentar pentru Ucraina ar putea duce la un război nuclear global. „Ar trebui să facem totul pentru a împiedica producerea (unui război nuclear), dar ceasul ticăie din ce în ce mai repede", a declarat Dmitri Medvedev, fost preşedinte şi prim-ministru, într-un interviu publicat joi. „Şi în asta văd şi neputinţa guvernelor occidentale care spun mereu acelaşi lucru: Ruşii încearcă să ne sperie, nu o vor face niciodată. Ei se înşeală. Dacă existenţa ţării noastre este în joc, atunci ce alegere are şeful nostru de stat? Niciuna" - a arătat Medvedev.

Articol recomandat de sport.ro
Ce mesaj a transmis fotbalistul eliminat de Istvan Kovacs în Barcelona - PSG
Ce mesaj a transmis fotbalistul eliminat de Istvan Kovacs în Barcelona - PSG
Citește și...
Ironia fină lansată de CTP după anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia NATO
Ironia fină lansată de CTP după anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia NATO

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a reacționat cu privire la anunțul privind nominalizarea lui Klaus Iohannis pentru candidatura la funcția de secretar general al NATO.

NATO ar învinge trupele lui Putin dacă ar ataca statele baltice, spune șeful armatei germane
NATO ar învinge trupele lui Putin dacă ar ataca statele baltice, spune șeful armatei germane

Rusia ar pierde un război cu NATO dacă Vladimir Putin ar decide să lanseze un atac pe flancul estic al Europei, a declarat șeful forțelor armate germane.

NATO și Guvernul României au reacționat cu privire la anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia Alianței
NATO și Guvernul României au reacționat cu privire la anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia Alianței

NATO și Guvernul României au oferit primele reacții cu privire la informaţiile Bloomberg potrivit cărora România ar propune candidatura lui Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al Alianţei.

România și-a anunțat aliații din NATO că îl propune pe Klaus Iohannis în funcția de secretar general al Alianței
România și-a anunțat aliații din NATO că îl propune pe Klaus Iohannis în funcția de secretar general al Alianței

România și-a înștiințat aliații din NATO că îl propune pe Klaus Iohannis ca secretar-general al Alianței Nord-Atlantice. Pentru șefia organizației se luptă și premierul batav Mark Rutte.

Rusia a amenințat un stat NATO că îi va doborî avioanele de patrulare deasupra Mării Negre
Rusia a amenințat un stat NATO că îi va doborî avioanele de patrulare deasupra Mării Negre

Rusia a avertizat că va doborî avioanele de patrulare franceze deasupra Mării Negre, a mărturisit, joi, ministrul francez al Apărării.

Recomandări
Furtuna Renata a lovit România. Temperaturile au scăzut brusc și cu 25 de grade. Zone întregi sunt acoperite de zăpadă
Furtuna Renata a lovit România. Temperaturile au scăzut brusc și cu 25 de grade. Zone întregi sunt acoperite de zăpadă

După căldura de vară de zilele trecute, vremea s-a răcit brusc. Furtuna Renata, care a adus un val de aer polar în Europa, a ajuns și la noi cu ploi, grindină și vijelii.  

Xi Jinping susține că vrea să aducă pacea în Ucraina. Analiștii îl contrazic spunând că sprijinul Chinei pentru Rusia crește
Xi Jinping susține că vrea să aducă pacea în Ucraina. Analiștii îl contrazic spunând că sprijinul Chinei pentru Rusia crește

Liderul Chinei, Xi Jinping, a jucat rolul de „pacificator” al Ucrainei în timpul discuțiilor de marți cu cancelarul german Olaf Scholz.

 

Cum se explică încrederea crescută a românilor în Parlamentul European. Rezultatele surprinzătoare ale unui eurobarometru
Cum se explică încrederea crescută a românilor în Parlamentul European. Rezultatele surprinzătoare ale unui eurobarometru

Războiul din Ucraina, izbucnit după perioada de pandemie, i-a determinat pe europeni, inclusiv pe români, să aibă mai multă încredere în instituțiile de la Bruxelles. Acestea sunt datele unui eurobarometru realizat în toate statele membre.