Nagorno-Karabah: Reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. Radiografia unui conflict vechi de trei decenii

28-09-2020 21:43


Soldat în Nagorno-Karabah

O reuniune de urgenţă cu uşile închise a Consiliului de Securitate al ONU privind situaţia din regiunea disputată Nagorno-Karabah urmează să aibă loc marţi la cererea unor ţări europene, au afirmat luni surse diplomatice, relatează AFP.

Germania şi Franţa sunt la originea acestei iniţiative, dar alte state europene - Estonia, Belgia, Regatul Unit - o susţin, au precizat sursele citate.

Survenită în plină Adunare generală a ONU, izbucnirea violenţelor în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, susţinută de Erevan, provoacă temeri privind un război major între Azerbaidjan şi Armenia în Caucazul de Sud, unde Ankara şi Moscova îşi dispută influenţa.

De duminică, au loc confruntări între forţele enclavei separatiste, susţinută politic, militar şi economic de Armenia, şi cele din Azerbaidjan, acestea fiind cele mai violente din 2016.

Armenia a decretat duminică legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea Nagorno-Karabah.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele. 

Armenia acuză Turcia de sprijin militar direct pentru Azerbaidjan

 

Armenia a acuzat luni Turcia că a furnizat sprijin militar direct Azerbaidjanului, relatează Reuters.

Ministerul de Externe armean a transmis într-un comunicat că Turcia are o „prezenţă directă pe teren” şi că experţi militari turci „luptă cot la cot” alături de Azerbaidjan, despre care se crede că foloseşte arme turceşti, inclusiv drone şi avioane de război, notează sursa citată.

Azerbaidjanul a negat acuzaţiile.

Turcia a reacţionat luni și i-a cerut Armeniei să înceteze imediat acţiunile contra Azerbaidjanului care „vor arunca regiunea în foc”. Ankara a afirmat, prin vocea ministrului apărării Hulusi Akar, că „Armenia trebuie să înceteze imediat atacurile, să-şi trimită înapoi mercenarii şi teroriştii pe care i-a adus din exterior şi să se retragă de pe pământurile Azerbaidjanului”.

„Cel mai mare obstacol pentru pace şi stabilitate în Caucaz este poziţia ostilă a Armeniei şi această ţară trebuie să renunţe imediat la această ostilitate care va trimite regiunea în foc”, a declarat duminică Hulusi Akar. El a adăugat că Ankara va susţine Azerbaidjanul cu „toate resursele sale”. 

UE reacționează la „ingerințele externe”, în contextul unei relații complicate cu Turcia

 

Escaladarea luptelor în Nagorno-Karabah este „foarte preocupantă”, iar orice ingerinţă este „inacceptabilă”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite AFP.

„Nicio ingerinţă nu este acceptabilă” în acest conflict, iar „escaladarea este foarte preocupantă, pentru că poate avea consecinţe grave pentru stabilitatea regiunii”, a afirmat Peter Stano, într-un briefing de presă la Bruxelles.

„Înaltul Reprezentant Josep Borrell a discutat prin telefon cu miniştrii de externe armean şi azer şi doreşte să contacteze fiecare actor în măsură să contribuie la încetarea confruntărilor”, a adăugat el.

De cealaltă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut luni încetarea „ocupaţiei” armene în regiunea disputată Nagorno-Karabah pentru a pune capăt luptelor dintre separatiştii susţinuţi de Armenia şi forţele azere, relatează AFP.

„A sosit momentul ca această criză care a început odată cu ocuparea Nagorno-Karabah să se încheie. De îndată ce Armenia părăseşte teritoriul pe care îl ocupă, regiunea va regăsi pacea şi armonia”, a declarat în cadrul unui discurs preşedintele Erdogan, a cărui ţară este principalul susţinător al Azerbaidjanului în acest conflict.

Turcia, care întreţine relaţii complexe şi tensionate cu UE, şi-a afirmat, astfel, sprijinul total faţă de Azerbaidjan. Armenia şi separatiştii au acuzat Ankara de ingerinţă politică şi militară în conflict.

„Turcia luptă împotriva Nagorno-Karabah, nu doar Azerbaidjanul. Există elicoptere turce, (avioane de luptă) F-16 şi trupe şi mercenari din diferite ţări”, a declarat preşedintele acestei republici autoproclamate, Araik Harutiunian, duminică seara.

Purtătorul de cuvânt al lui Borrell a spus că a luat cunoştinţă de acuzaţiile privind implicarea unor „miliţii siriene” apropiate Turciei şi a „altor forţe” în Nagorno-Karabah, menţionând însă că „noi nu am văzut fapte care să justifice sau să susţină aceste afirmaţii”.

Tensiunile dintre UE şi Turcia vor fi unul din subiectele ce vor fi discutate la summitul UE de joi şi vineri de la Bruxelles. 'Liderii europeni vor decide modul în care se va continua cu Turcia', a precizat Peter Stano.

UE a sancţionat Turcia pentru forajele ilegale în apele Ciprului şi pentru încălcări ale embargoului ONU asupra livrărilor de arme către Libia.

Europenii au cerut Turciei să-şi retragă nava trimisă în zona maritimă a Ciprului şi ar putea, în caz contrar, să decidă noi sancţiuni economice împotriva Ankarei. 

Armenia a declarat legea marţială şi a dispus mobilizarea totală a armatei

 

Armenia a declarat legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea Nagorno-Karabah cu Azerbaidjanul, a anunţat duminică premierul armean Nikol Pashinyan, transmit Reuters şi AFP.

„Susţinem ferm statul nostru, armata noastră şi vom învinge. Trăiască glorioasa armată armeană!”, a scris pe Twitter şeful executivului armean.

„Condamnăm ferm agresiunea conducerii politico-militare a Azerbaidjanului împotriva Republicii Artsah (Karabah, n.red.). Partea armeană va acţiona cu încredere cu toate capacităţile sale pentru a asigura securitatea poporului din Artsah şi pentru a furniza răspunsul politic şi militar adecvat. Conducerea politico-militară a Azerbaidjanului poartă deplina responsabilitate pentru consecinţele agresiunii sale”, indică Ministerul de Externe armean pe site-ul său. 

Vladimir Putin a cerut și el încetarea confruntărilor

 

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut duminică încetarea noilor confruntări dintre separatiştii din Nagorno-Karabah, susţinuţi de Erevan, şi forţele azere, cele mai grave din regiune din 2016, informează AFP.

„Este important să depunem toate eforturile necesare pentru a evita o escaladare a confruntării, dar este esenţial să se pună capăt ostilităţilor”, a spus Putin, citat într-un comunicat al Kremlinului, la finalul unei convorbiri telefonice cu premierul armean, Nikol Pashinyan.

„Partea rusă a exprimat îngrijorări serioase faţă de reluarea luptelor pe scară largă”, a adăugat acest scurt comunicat. 

NATO și secretarul general al ONU cer, la rândul lor, încetarea „imediată a luptelor”

 

Alianţa Nord-Atlantică a cerut duminică încetarea "imediată" a ostilităţilor în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, disputată de Armenia şi Azerbaidjan, precum şi reluarea negocierilor între părţile implicate pentru a rezolva conflictul, notează EFE.

„NATO este profund îngrijorată de informaţiile privind ostilităţi militare la scară largă de-a lungul liniei de contact în zona de conflict din Nagorno-Karabah”, a afirmat într-un comunicat James Appathurai, reprezentantul special pentru Caucaz şi Asia Centrală al secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

James Appathurai a insistat asupra faptului că părţile „trebuie să înceteze imediat ostilităţile care au provocat deja victime civile”.

„Nu există o soluţie militară la acest conflict. Părţile trebuie să reia negocierile pentru o rezolvare paşnică”, a subliniat el, dând asigurări totodată că NATO sprijină eforturile Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), alcătuit din Rusia, Statele Unite şi Franţa.

Totodată, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat duminică Azerbaidjanul şi forţele separatiste din Nagorno-Karabah sprijinite de Armenia "să înceteze imediat luptele" în regiunea disputată, scenă a celor mai sângeroase confruntări din 2016, notează AFP.

Antonio Guterres „a lansat un apel ferm părţilor implicate să înceteze imediat luptele, să angajeze o dezescaladare a tensiunilor şi să revină fără întârziere la negocieri semnificative”, potrivit unui comunicat al purtătorului său de cuvânt, Stephane Dujarric.

El a precizat că Antonio Guterres intenţionează să discute la telefon cu preşedintele azer, Ilham Aliyev, şi cu premierul armean, Nikol Pashinyan.

Antonio Guterres şi-a manifestat sprijinul pentru Grupul de la Minsk, o mediere condusă de Franţa, Rusia şi Statele Unite, îndemnând beligeranţii „să lucreze îndeaproape” cu aceste ţări „pentru o reluare urgentă a dialogului fără condiţii prealabile”. 

Care este poziția României

 

Evoluţia situaţiei între Armenia şi Azerbaidjan este "tulburătoare", iar România face apel către ambele părţi să reia dialogul politic pentru a găsi soluţii prin mijloace paşnice, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

"Evoluţia situaţiei dintre Armenia şi Azerbaidjan, pe linia de contact, este tulburătoare. România face apel către ambele părţi pentru dezescaladarea conflictului şi pentru reluarea dialogului politic, în scopul de a găsi soluţii exclusiv prin mijloace paşnice, în cadrul legii internaţionale", a scris, duminică, pe Twitter, Aurescu. 

Zeci de mii de morți în războiul din anii 1990

 

La începutul anilor 1990 a fost scena unui război soldat cu 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku doreşte să reia controlul. O încetare a focului care a fost implementată în 1994 a fost încălcată intermitent.

Discuţiile de pace sunt blocate de mulţi ani. Lupte au loc în mod regulat între separatişti şi azeri, dar şi între Erevan şi Baku.

În 2016, ciocniri grave aproape degeneraseră în război în Karabah, iar în iulie 2020 lupte violente au avut loc între armeni şi azeri la graniţa de nord.

Ambele părţi obişnuiesc să se învinovăţească reciproc pentru aceste izbucniri de violenţă.

Un conflict major implicând Azerbaidjanul şi Armenia ar putea duce la intervenţia unor puteri aflate în concurenţă în regiunea Caucazului, Rusia şi Turcia, scrie AFP.

"Suntem la un pas de un conflict pe scară largă", a declarat pentru agenţia franceză de presă Olesya Vartanyan, expert al International Crisis Group, estimând că această nouă escaladare se explică mai ales prin absenţa unei medieri internaţionale active în ultimul timp.

"De la epidemia de coronavirus, conflictul a fost neglijat, fără ca diplomaţi să meargă la Baku şi la Erevan nici după ciocnirile din iulie", a regretat ea.

În ultimii ani, Baku a profitat de rezervele sale imense de petrol pentru a face cheltuieli generoase pe armament. Azerbaidjanul se bucură de sprijinul Turciei.

Armenia, mult mai săracă, este totuşi mai aproape de Rusia, care are acolo o bază militară.

Ţara aparţine şi unei alianţe politico-militare conduse de Moscova, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă.

Kremlinul, care se poziţionează ca arbitru regional, livrează arme ambelor ţări, mai scrie AFP.

Sursa: Agerpres

VIDEO PROTVPLUS.RO