Mobilizare istorică a NATO în fața amenințării ruse: ”Din păcate, ăsta e doar primul capitol din războiul lui Putin”

Citește aici LIVE UPDATE | Războiul din Ucraina, ziua 29. Ultimele informații

Cu mașina de război a rușilor la porțile țărilor estice, summit-ul șefilor de stat și de guvern din cele 30 de țări schimbă strategia de apărare NATO.

Prezența militarilor Alianței devine permanent în nu mai puțin de opt țări, față de patru, până acum. Mai multe trupe și mai multe arme vor apăra Europa, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

România, alături de alte trei țări, va găzdui un grup de luptă de cel puțin o mie de militari, care se adaugă forțelor maritime, terestre și aeriene proprii.

Citește și

Stoltenberg: Liderii NATO au fost de acord să pună la dispoziţie sprijin suplimentar Ucrainei

Ce s-a întâmplat înainte ca Liam Payne să moară. A apărut înregistrarea audio a apelului de urgență: „Trimiteți pe cineva de urgență, pentru că…”

Jens Stoltenberg: ”Liderii NATO au decis resetarea poziției de apărare. Am convenit să ne consolidăm capacitățile de descurajare și apărare pe termen lung. La sol vor fi substanțial mai multe trupe pe flancul estic. În aer, vor fi desfășurate mai multe avioane, de asemenea se va suplimenta numărul submarinelor și al navelor de luptă pe termen lung. Am convenit astăzi asupra înființării a noi patru grupe de luptă în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România”.

Klaus Iohannis: ”Este grupul de luptă pe care l-am solicitat. Fiindcă românii sunt îngrijoraţi de această situaţie, trebuie să vă spun foarte clar că niciun român nu trebuie să se teamă. Suntem parte din cea mai mare, din cea mai puternică alianţă de apărare care a existat vreodată. Militarii noştri sunt bine pregătiţi. Deci pot să spun cu mâna pe inimă, cum se zice, că România nu este în pericol, românii sunt în siguranţă prin forţele noastre armate şi prin NATO".

Primele patru grupuri de luptă au fost aprobate și desfășurate în opt luni de zile, în Polonia, Lituania, Letonia și Estonia, după summitul NATO de la Varșovia în 2016.

România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria au primit acum undă verde pentru întărirea apărării în doar o lună.

Paul Angelescu, Știrile Pro TV: ”Iată-l și pe președintele american Joe Biden. Înainte să plece spre summitul NATO, președintele american a spus că se prefigurează o nouă ordine mondială”.

Stoltenberg: ”Trupele desfășurate vor rămâne oricât este necesar”

Alianța are în prezent la dispoziție 100.000 de soldați americani pe continent și 40.000 de trupe sub comanda directă NATO, în 30 de baze militare europene.

130 de avioane de luptă și 140 de nave de război apără spațiul aerian și maritim. Este un volum impresionant de forțe, dar neajunsul este că majoritatea nu sunt gata de luptă în mod permanent. Au nevoie de arme, iar asta înseamnă mai multe resurse financiare, a declarat generalul Jörg Vollmer, șeful forțelor rapide ale NATO.

”Paul Angelescu, Știrile Pro TV: „În contextul războiului din Ucraina, care este perspectiva NATO privind prezenţa permanentă a bazelor NATO în România? Iar în legătură cu grupurile de luptă, au venit deja în România trupe din SUA, Belgia, Franţa, în ultima lună. Vor mai fi trimise trupe şi din alte ţări?”
Jens Stoltenberg: „NATO şi-a întărit deja prezenţa militară în România, am desfăşurat un comandament al forţelor aliate din Franţa a ajuns în România cu câteva săptămâni în urmă, alături de trupe din Statele Unite şi alte ţări. Trupele desfășurate vor rămâne oricât este necesar, iar asta face parte din răspunsul imediat cu privire la invazia rusă din Ucraina. Apoi, mă aştept ca azi liderii să înceapă procesul pentru decizii pe termen lung, pentru strategii de descurajare şi apărare pe termen lung”.
Paul Angelescu, Știrile Pro TV: „Este țara dumneavoastră dispusă să trimită trupe suplimentare în România?”
Jens Stoltenberg: „Dacă ni se vor cere resurse adiționale în România, suntem gata să consolidăm cooperarea excelentă cu România”.

Boris Johnson: ”Putin a trecut de linia roșie a barbarismului”

Pe de altă parte, chiar dacă 21 din cele 27 de state ale Uniunii Europene sunt membre NATO, blocul comunitar vrea ca forță sa de reacție rapidă de 5.000 de militari să devină operațională, dotată cu armament modern și cu posibilitatea de a se deplasa de urgență, oriunde pe continent.

Un alt subiect intens discutat la Bruxelles a fost amenințarea unor atacuri cu arme chimice.

Jens Stoltenberg: ”Folosirea armelor chimice de către Rusia va schimba complet natura conflictului. Ar afecta nu doar poporul ucrainean, ci, posibil, și statele NATO din cauza pericolului de contaminare”.

Premierul sloven: ”Vom considera un eventual atac rusesc cu arme chimice ori biologice drept atac asupra unei țări NATO”.

De asemenea, premierul Boris Johnson a anunțat că Marea Britanie va livra Ucrainei încă 6.000 de rachete antitanc, dublându-și astfel livrările de arme după invazia rusă a țării.

Boris Johnson, premierul Marii Britanii: ”Cred că realitatea este că Vladimir Putin a trecut de linia roşie a barbarismului. Şi cred că depinde de NATO, aliaţii trebuie să lucreze împreună pentru a stopa criza din Ucraina”.

Zelenski: ”Sunt sigur că înțelegeți că Rusia nu are de gând să se oprească la Ucraina”

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat prin videoconferinţă liderilor ţărilor din NATO, reuniți la Bruxelles.

Volodimir Zelenski: ”Ne simțim într-o zona gri, între Vest și Rusia. Dar ce facem noi e să protejam valorile comune. Ucrainenii sunt destoinici și inteligenți și deja apară de o lună valorile comune”.

Volodimir Zelenski: ”Sunt sigur că înțelegeți că Rusia nu are de gând să se oprească la Ucraina. Rusia vrea să forțeze dincolo de Ucraina, în țările estice, sigur în țările baltice și Polonia”.

Președintele Lituaniei: ”Din păcate, noi considerăm că ăsta e doar primul capitol din războiul lui Putin. Nimeni nu poate garanta că Putin se va opri la granițele noastre. De aceea, încercăm să atragem cât mai multă atenție, posibil ca să ne protejăm independența”.

Totuși, liderii NATO și-au reafirmat hotărârea de a nu se lasă atrase în războiul din Ucraina.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: ”A declara o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei înseamnă că trebuie să atacăm masiv sistemele rusești de apărare aeriană, în Rusia, în Belarus și în Ucraina și, de asemenea, să fim pregătiți să doborâm avioanele rusești, drept urmare, riscul unui război între NATO și Rusia va fi foarte mare. Și asta va provoca mai mulți morți și mai multe perturbări”. 

Articol recomandat de sport.ro

Ungurii au reacționat după ce România a obținut o nouă victorie în Nations League