Misterul atacurilor asupra Kievului. Moscova: „Nu am efectuat nici măcar o singură lovitură în acea zi”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține răspicat că nici nu se pune problema unei păci cu Rusia până când Moscova nu se retrage din peninsula Crimeea.
Liderul de la Kiev a subliniat, joi seară, într-un interviu pentru publicația Financial Times, că țara sa nu va ceda niciodată teritoriile ocupate.
Mesajul vine după ce voci de la Kremlin au cerut ca țara vecină să renunțe la rezistență și să accepte propunerile rusești pentru binele ucrainenilor.
Cu o dârzenie care impresionează pe toată lumea, aceștia sfidează bombardamentele, frigul și întunericul, hotărâți să-și croiască drum spre libertate.
O ploaie de rachete rusești a lovit joi orașul Herson. Cel puțin patru oameni au murit și alți zece au fost răniți în explozii, potrivit armatei ucrainene. Rachetele au distrus un loc de joacă pentru copii și au avariat mai multe clădiri rezidențiale.
Situația din Kiev, tot mai grea
Pe ucraineni îi așteaptă cea mai grea iarnă de după al Doilea Război Mondial, pentru că rușii le-au nimicit casele și infrastructura energetică.
În Kiev, rămas fără energie electrică după ultimele bombardamente, locuitorii s-au îngrămădit în cafenele să se încălzească și să își încarce telefoanele. Și au stat la coadă să-și umple peturile cu apă de la fântânile publice.
Oamenii spun că preferă să trăiască fără apă și energie electrică, decât sub ocupație rusă.
Situația e la fel în mai toată țara. În sud, mii de oameni își părăsesc satele și se îndreaptă spre marile orașe, cum ar fi Odesa, cu gândul că acolo vor primi cele necesare pentru a supraviețui iernii.
Din cauza bombardamentelor, trei centrale nucleare au fost deconectate temporar. Riscul apariției unui incident atomic a crescut nepermis, spun oficialii Agenției Internaționale pentru Energie Nucleară, care cer instalarea unei zone de siguranță la Zaporojie, centrală aflată sub ocupație rusă. Moscova pare înclinată să accepte.
Serghei Ryabkov, adjunctul ministrului rus de Externe: „Am luat notă de eforturile pe care le face conducerea IAEA pentru a găsi o soluție comună. În acest sens, considerăm că sunt destul de productive contactele noastre cu secretarul general și cu colegii săi. Sunt promițătoare”.
Rușii sunt însă de-a dreptul sfidători când vine vorba despre distrugerile pe care le-au provocat în orașele ucrainene.
Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt principal al Ministerului rus al Apărării: „Vreau să subliniez că nu am efectuat miercuri nici măcar o singură lovitură în Kiev. Distrugerile anunțate de regimul de la Kiev au fost provocate de rachetele de apărare antiaeriană străine și ucrainene”.
Lukașenko: „Totul este acum în mâinile Ucrainei”
„Avem destule rachete, pentru toată lumea”, a postat pe telegram vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, după ce a vizitat o fabrică de proiectile din regiunea Capitalei. Iar liderul belarus Alexandr Lukașenko a amenințat Ucraina cu distrugerea totală dacă nu încetează să se opună Rusiei.
Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului: „Totul este acum în mâinile Ucrainei. Este greu, e complicat, dar, dacă nu vor să moară o mare parte dintre ucraineni, trebuie să înceteze să se mai apere! Altfel, urmează distrugerea totală a Ucrainei”.
De peste trei săptămâni, România asigura 80% din necesarul de electricitate al republicii Moldova, dar curentul românesc parcurge până la consumatorii moldoveni o cale riscantă: vine printr-o singură linie de înaltă tensiune, care trece prin sudul Ucrainei și prin regiunea transnistreană.
Klaus Iohannis, președintele României: „Interconectarile directe dintre Ro si Mold sunt absolut insuficiente. Chiar dacă România oferă energie, o parte semnificativă se duce prin Ucraina, și este că atare expusa acestor atacuri. Sunt planuri, se lucreaza la ele, am speranță ca în scurt timp, nu în câteva săptămâni, dar în scurt timp se va rezolva”.
Pe de altă parte, Ungaria face din nou notă discordantă între statele europene. Premierul Viktor Orban a anunțat că Parlamentul de la Budapesta va decide dacă ratifică procesul de aderare a Finlandei și Suediei la NATO abia la anul. Presat de liderii Cehiei, Slovaciei și Poloniei, Orban a anunțat apoi că Ungaria va ratifica aderarea statelor nordice în prima sesiune parlamentară de după Anul Nou.
