Ministrul ucrainean de finanţe: Fără un nou ajutor financiar occidental, Ucraina riscă o criză majoră

economie ucraina
Shutterstock

Ucraina riscă un colaps economic anul viitor dacă aliaţii săi occidentali nu-i acoperă deficitul bugetar masiv, a declarat miercuri pentru Politico.eu ministrul ucrainean de finanţe, Serhii Marcenko.

"Bugetul (Ucrainei) este destul de simplu. Ne putem cheltui banii din taxe şi împrumuturi interne doar pe armată, iar pentru partea civilă a bugetului nostru ne bazăm numai pe partenerii noştri", a explicat ministrul ucrainean.

UE a oferit Ucrainei pentru anul în curs un ajutor macrofinanciar de 18 miliarde de euro. Pentru următorii patru ani, Comisia Europeană a propus un pachet financiar total de 50 de miliarde de euro, dar Ungaria şi Slovacia se opun deocamdată aprobării acestui ajutor pentru Kiev, opoziţie justificată de cele două ţări prin corupţia din Ucraina şi lipsa transparenţei în cheltuirea acestor fonduri.

O problemă în plus constă în reticenţa republicanilor americani faţă de suplimentarea ajutorului financiar al SUA pentru Ucraina. Preşedintele democrat Joe Biden a cerut Congresului să aprobe un ajutor de 61,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, în cadrul unui pachet mai larg cu fonduri destinate Israelului, Taiwanului şi protejării frontierei SUA în faţa valului migrator. Dar acest ajutor este în prezent blocat de republicani, care au aprobat în Camera Reprezentanţilor, unde au majoritatea, doar ajutorul pentru Israel, respins apoi de Senatul cu majoritate democrată, întrucât acesta cere aprobarea întregului pachet cerut de Biden.

Totuşi, ministrul ucrainean de finanţe se arată încrezător că în cele din urmă situaţia se va debloca la Washington şi ajutorul financiar american pentru Ucraina va fi aprobat. "Cred că (ajutorul) se va materializa. Este doar o chestiune de timp", spune Marcenko.

Citește și
„Înseamnă un Al Treilea Război Mondial”. Reacția Ungariei, după ce Macron a reluat ideea trimiterii de trupe în Ucraina

El s-a arătat mai preocupat de situaţia ajutorului financiar european şi a susţinut că, în lipsa primirii rapide a acestuia, problemele economice ale Ucrainei se vor revărsa rapid asupra restului Europei, prin creşterea numărului refugiaţilor ucraineni şi a inflaţiei, mai ales creşterea preţurilor la energie şi produse alimentare.

"Suntem pregătiţi să discutăm pentru a înţelege care sunt obstacolele (...) şi ce altceva ar mai trebui să facem (...) Ar putea fi un alt pachet de reforme, ar putea fi unele idei despre cum să ne consolidăm organismele anti-corupţie" pentru a obţine ajutorul financiar al UE, a detaliat ministrul ucrainean de finanţe, care însă a avertizat că o întârzie în primirea fondurilor poate fi fatală pentru Kiev. "Avem nevoie de bani de la începutul anului viitor", a insistat el.

În acest context, ministrul Marcenko a anunţat că parlamentul ucrainean a aprobat miercuri o lege care permite redirecţionarea de la bugetele locale către bugetul de stat a impozitelor plătite de personalul militar, relatează Reuters.

Fondurile rezultate din aceste taxe, care însumează circa 96 de miliarde de grivne (2,7 miliarde de dolari) vor fi folosite pentru producţia şi achiziţia de armament. "Trebuie să creăm condiţiile pentru a întoarce cursul campaniei militare", a motivat ministrul într-o dezbatere despre această lege înaintea votului din parlament.

Armata ucraineană a lansat în luna iunie o contraofensivă pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia, dar acest efort nu a condus până în prezent la vreun progres major.

Comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a avertizat într-un articol de opinie şi un interviu publicate săptămâna trecută de The Economist că războiul cu Rusia a ajuns în stadiul unui conflict de uzură şi Ucraina are nevoie de arme superioare tehnologic celor ruseşti pentru a putea să avanseze.

Articol recomandat de sport.ro
„Câți bani câștigi în România?” Apărătorul de la FCSB, dorit în Franța, a dat răspunsul pe loc
„Câți bani câștigi în România?” Apărătorul de la FCSB, dorit în Franța, a dat răspunsul pe loc
Citește și...
Biden rupe tăcerea. Ce a declarat despre protestele din universităţi privind conflictul din Gaza. „Provoacă haos”
Biden rupe tăcerea. Ce a declarat despre protestele din universităţi privind conflictul din Gaza. „Provoacă haos”

Sub o presiune politică din ce în ce mai mare, preşedintele american Joe Biden a rupt, joi, tăcerea cu privire la tulburările din campusurile universitare din cauza războiului din Gaza.

 

Joe Biden, după protestele studențești pro-palestiniene: Vocile americanilor se fac auzite, dar nu suntem o țară fără legi
Joe Biden, după protestele studențești pro-palestiniene: Vocile americanilor se fac auzite, dar nu suntem o țară fără legi

Joe Biden a abordat, pentru prima oară, subiectul sensibil al protestelor studențești pro-palestiniene. Acesta a declarat că „ordinea este pe primul loc” și că va proteja mereu dreptul americanilor la liberă exprimare.

Mai mulți studenți au instalat tabere pro-palestiniene în marile universităţi canadiene. „Singura modalitate”
Mai mulți studenți au instalat tabere pro-palestiniene în marile universităţi canadiene. „Singura modalitate”

Premierul din Quebec, Francois Legault, a declarat joi că tabăra de la Universitatea McGill din Montreal ar trebui desfiinţată pe măsură ce mai mulţi studenţi construiesc tabere pro-palestiniene în unele dintre cele mai mari universităţi din Canada.  

Recomandări
Sudul țării se va transforma în deșert, dacă nu plantăm 350.000 de hectare de pădure. “Până și în buza Saharei se plantează
Sudul țării se va transforma în deșert, dacă nu plantăm 350.000 de hectare de pădure. “Până și în buza Saharei se plantează"

Sudul României se va transforma în deșert, dacă terenurile degradate de agricultură intensivă și secetă nu vor fi protejate.

Ruşii câştigă teren în Africa. Trupele Moscovei au intrat într-o bază aeriană din Niger care găzduieşte soldaţi americani
Ruşii câştigă teren în Africa. Trupele Moscovei au intrat într-o bază aeriană din Niger care găzduieşte soldaţi americani

Militarii ruşi au intrat într-o bază aeriană din Niger care găzduieşte trupe americane, după decizia juntei din Niger de a expulza forţele SUA din ţară, relatează News.ro, care citează The Guardian.

Joe Biden, după protestele studențești pro-palestiniene: Vocile americanilor se fac auzite, dar nu suntem o țară fără legi
Joe Biden, după protestele studențești pro-palestiniene: Vocile americanilor se fac auzite, dar nu suntem o țară fără legi

Joe Biden a abordat, pentru prima oară, subiectul sensibil al protestelor studențești pro-palestiniene. Acesta a declarat că „ordinea este pe primul loc” și că va proteja mereu dreptul americanilor la liberă exprimare.