Microparticulele de plastic pot traversa placenta ajungând astfel la copiii nenăscuţi. Avertismentul oamenilor de știință
Microparticulele de plastic pot traversa placenta ajungând astfel la copiii nenăscuţi, conform constatărilor „îngrijorătoare” ale unui studiu condus de cercetători din Norvegia.
Oamenii de ştiinţă au avertizat că este imposibil de prevenit ingerarea de către copii a particulelor minuscule de microplastic şi a celor chiar mai mici, de nanoplastic, prezente aproape peste tot, scrie The Independent, citată de Agerpres.
Microplastice au fost descoperite la nou-născuţi - bebeluşii le ingerează din biberoane, jucării, textile şi ambalaje alimentare. De asemenea, când microparticulele de plastic se află în praful din gospodării, copiii le pot ingera în timp ce se joacă sau merg de-a buşilea pe podea.
Aceste microparticule conţin atât plastic cât şi substanţe chimice nocive, precum ftalaţi şi metale, adăugate pe post de coloranţi, stabilizatori sau biocide. Când microplasticele ajung în aer liber, de exemplu sub formă de particule provenite de la anvelopele auto, miezul de plastic este adesea acoperit cu poluanţi atmosferici şi noxe de la maşini.
Reglementările în ceea ce priveşte plasticul prezent în diverse obiecte, cum ar fi jucării şi biberoane, ori referitoare la gestionarea deşeurilor din plastic variază la nivel mondial. Copiii sunt expuşi, prin urmare, la cantităţi foarte diferite de plastic, în funcţie de locul în care trăiesc. De asemenea, persoanele care trăiesc în condiţii de sărăcie sunt mult mai expuse la microplastic.
„Copiii este foarte posibil să fie mai expuşi la microplastice comparativ cu adulţii, similar cu expunerea mai mare a copiilor la numeroase alte substanţe chimice toxice din mediul înconjurător”, a declarat autoarea studiului, Kam Sripada, de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Norvegia.
„Nimeni nu ştie cu exactitate cât de mult microplastic ingeră un copil, însă mai multe studii sugerează acum că aceşti copii din prezent absorb microplasticele în organismul lor încă de la vârsta fetală. Acest lucru este îngrijorător”, a adăugat cercetătoarea.
„Copiii nu au un sistem imunitar în totalitate dezvoltat şi se află într-o fază foarte importantă a dezvoltării creierului lor. Acest lucru îi face deosebit de vulnerabili. Nano şi microplasticele sunt atât de mici încât pot călători adânc în plămâni şi pot trece şi în placentă. În acelaşi timp, în călătoria lor, ele transportă substanţe chimice periculoase. De aceea, credem că nano şi microplasticele pot reprezenta un risc pentru sănătatea copiilor”, a spus Sripada.
Părinţii pot reduce cantitatea de plastic la care sunt expuşi copiii asigurându-se că mâncarea acestora este împachetată în cât mai puţin plastic, curăţând casa, alegând produse de igienă cu mai puţin plastic şi optând pentru materiale de construcţie care nu conţin PVC sau pentru alte materiale atunci când renovează locuinţa.
Pentru acest studiu, echipa a analizat 37 de lucrări referitoare la microparticule şi nanoparticule de plastic în asociere cu sarcina şi copilăria.
Potrivit cercetătorilor, nu există suficiente lucrări ştiinţifice asupra expunerii copiilor la materialele plastice dăunătoare la şcoală, în secţiile de nou-născuţi şi prin lapte matern, înlocuitori de lapte matern şi produse de îngrijire pentru bebeluşi.
Aproape niciun studiu nu a încercat să stabilească cât de mult plastic ingerează copiii. Această lipsă a studiilor în acest domeniu poate fi explicată parţial prin limitările tehnologice existente pentru cercetarea particulelor foarte mici.
Se cunoaşte că expunerea în special la substanţe chimice toxice din mediul înconjurător, nanoplastice şi microplastice începe în perioada intrauterină şi continuă de-a lungul copilăriei. Echipa de oameni de ştiinţă a subliniat necesitatea unui număr mai mare de cercetări asupra nivelului de expunere al femeilor însărcinate la diferite substanţe plastice şi la modul în care plasticul poate ajunge la făt.
De asemenea, potrivit oamenilor de ştiinţă, nu trebuie să se acţioneze doar la nivel individual pentru o reducere a expunerii copiilor la microplastic. „Autorităţile şi industria poartă responsabilitatea. Le încurajăm cu fermitate să respecte principiul precauţiei. Atât autorităţile centrale, cât şi cele locale pot face multe pentru a se asigura că publicul este expus la mai puţin plastic. Industriile care fabrică diferite produse din plastic destinate copiilor şi femeilor ar trebui să manifeste prudenţă şi să se asigure că aceste produse se infiltrează cât mai puţin posibil”, a adăugat Sripada.
Constatările au fost publicate în jurnalul ştiinţific Environmental Health Perspectives.
