Mai multe cartiere din Kiev au rămas fără căldură după atacuri rusești. Primarul cere evacuarea
Atacuri ruse au ucis cel puțin patru persoane și au lăsat o parte din Kiev fără căldură, primarul cerând evacuarea temporară.
În această nouă noapte de lovituri ruse masive a fost utilizată, pentru a doua oară în timpul războiului, racheta hipersonică rusă de ultimă generație Oreșnik.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe locuitorii orașului să părăsească „temporar” capitala, pentru prima dată de la declanșarea invaziei ruse lansate în 2022, în condițiile în care temperaturile sunt glaciale, oscilând între -7 și -12 grade Celsius.
„Jumătate dintre clădirile rezidențiale din Kiev – aproape 6.000 – sunt în prezent fără căldură”, a declarat Kliciko.
Operatorul privat din domeniul energiei electrice DTEK a anunțat, la rândul său, că 417.000 de gospodării sunt fără curent la Kiev, din cauza loviturilor ruse și a condițiilor meteorologice dificile.
Atacuri asupra infrastructurii și bilanțul victimelor
Circa 40 de situri au fost lovite în atacuri ruse la Kiev, printre care 20 de imobile rezidențiale și ambasada Qatarului din capitala ucraineană, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. Poliția a informat despre patru morți și 24 de răniți.
Potrivit Forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în timpul nopții în total 36 de rachete și 242 de drone, dintre care 18 rachete și 226 de drone au fost doborâte.
Moscova a anunțat, la rândul său, că a lovit „ținte strategice” în Ucraina, inclusiv cu ajutorul rachetei de ultimă generație Oreșnik, care poate transporta o încărcătură nucleară și atinge o viteză de circa 13.000 km/oră.
Potrivit Ministerului Apărării rus, aceste lovituri au fost întreprinse ca „răspuns la atentatul terorist comis de regimul de la Kiev” împotriva unei reședințe a lui Vladimir Putin, la sfârșitul lunii decembrie, acuzație despre care Ucraina și Occidentul afirmă că este „o minciună”.
Volodimir Zelenski a confirmat că o rachetă Oreșnik a fost utilizată de către Rusia, iar autoritățile din regiunea Liov (Lviv), din vestul Ucrainei, au raportat distrugeri, fără ca deocamdată să se știe ce obiectiv exact a fost vizat de această rachetă cu focoase multiple.
Zelenski a cerut o „reacție clară” din partea comunității internaționale. „Atacul a avut loc exact în momentul în care un val de frig important s-a abătut asupra țării”, a denunțat el.
Tensiuni internaționale și escaladare regională
„Un astfel de atac în apropiere de frontiera Uniunii Europene și NATO reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea continentului european și un test pentru alianța transatlantică”, a declarat, la rândul său, ministrul ucrainean al afacerilor externe, Andrii Sîbiha.
Racheta rusă Oreșnik – capabilă să lovească și cu focoase nucleare, dar care nu avea astfel de focoase în timpul acestor atacuri – a fost utilizată pentru prima dată în 2024 împotriva unei uzine militare situate în orașul Dnipro, în zona est-centrală a Ucrainei.
Ea a fost desfășurată la mijlocul lunii decembrie în Republica Belarus, țară aliată a Rusiei, situată la porțile UE, a anunțat la acea dată președintele belarus Aleksandr Lukașenko.
La aproape patru ani de la lansarea ofensivei la scară largă a Kremlinului, Moscova continuă să bombardeze Ucraina aproape zilnic, vizând în special infrastructurile energetice ale țării.
Peste un milion de locuitori din centrul Ucrainei au rămas joi fără apă și căldură, după lovituri nocturne cu drone.
Drept răspuns, Ucraina și-a intensificat, de asemenea, atacurile asupra infrastructurilor energetice ruse.
Circa 550.000 de persoane au rămas vineri dimineață fără curent electric și căldură în regiunea rusă Belgorod, la frontiera cu Ucraina, potrivit guvernatorului local, Viaceslav Gladkov.
Aceste noi lovituri intervin în timp ce discuțiile diplomatice impulsionate de președintele american Donald Trump, în ultimele luni, asupra acestui conflict par să se afle în impas.
Rusia a respins încă o dată, joi, orice desfășurare de soldați occidentali în Ucraina, avertizând că îi va considera „ținte legitime” pentru forțele sale armate.
Acesta este un răspuns la un plan prezentat de „Coaliția de Voință”, care reunește țări ce susțin Kievul, în special europene, plan ce prevede desfășurarea a mii de soldați în Ucraina după război.
Rusia, care ocupă circa 20% din teritoriul ucrainean, continuă să ceară ca forțele Kievului să se retragă din zonele pe care le mai controlează în regiunea estică Donețk și ca puterea de la Kiev să se angajeze juridic că Ucraina nu va adera la NATO.
