Macron şi Scholz sunt de acord. Ucraina ar trebui să aibă voie să lovească anumite ţinte din interiorul Rusiei. SUA se opun
Liderii Franţei şi Germaniei au declarat marţi că Ucrainei ar trebui să i se permită să lovească anumite situri militare din interiorul Rusiei de unde sunt trase rachete spre teritoriul ucrainean, dar nu şi alte ţinte, relatează Reuters şi AFP.
Ceva mai devreme în cursul zilei, liderul rus Vladimir Putin avertizase Occidentul că membrii NATO din Europa se joacă cu focul atunci când propun să i se permită Ucrainei să folosească armele furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul Rusiei, ceea ce, în opinia sa, ar putea declanşa un conflict global.
"Susţinem Ucraina şi nu dorim o escaladare, acest lucru nu s-a schimbat", a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz susţinută la Meseberg, în Germania.
"Credem că ar trebui să le permitem să neutralizeze siturile militare din care sunt lansate rachete, siturile militare din care Ucraina este atacată, dar nu ar trebui să le permitem să lovească alte ţinte din Rusia şi situri civile sau alte situri militare din Rusia", a detaliat Macron.
La rândul său, Scholz a declarat că este de acord cu Macron şi că, atât timp cât Ucraina respectă condiţiile puse de ţările care îi furnizează armele, inclusiv Statele Unite, şi dreptul internaţional, are voie să se apere. "Ucraina are toate opţiunile, conform dreptului internaţional, pentru ceea ce face. Acest lucru trebuie spus în mod explicit", a declarat Scholz. "Mi se pare ciudat când unii oameni susţin că nu ar trebui să i se permită să se apere şi să ia măsuri adecvate pentru acest lucru", a adăugat el.
Macron şi Scholz au ţinut o conferinţă de presă cu ocazia unei reuniuni guvernamentale franco-germane care a avut loc la castelul Meseberg, din apropiere de Berlin.
SUA se opun loviturilor ucrainene pe „teritoriul rus”
Statele Unite, principalul susţinător militar al Kievului, nu doresc ca Ucraina să folosească arme americane pentru a ataca "teritoriul rus", a declarat marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe, potrivit AFP.
"Poziţia noastră nu s-a schimbat în acest stadiu. Nu încurajăm şi nu permitem utilizarea armelor furnizate de SUA pentru a ataca teritoriul rus", a afirmat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate.
Păreri împărțite în cadrul NATO
După mai bine de doi ani de la începerea celui mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce Occidentul se gândeşte ce să facă pe măsură ce trupele ruseşti avansează în Ucraina, Putin invocă tot mai des riscul unui război global, în timp ce liderii occidentali îl minimalizează.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru The Economist că membrii alianţei ar trebui să permită Ucrainei să lovească pe teritoriul Rusiei cu arme occidentale, o opinie susţinută de unii membri europeni ai alianţei transatlantice, dar nu şi de Statele Unite.
Şi în Germania există o oarecare rezistenţă faţă de această idee, temerile legate de o escaladare într-un conflict mai amplu putând juca un rol în viitoarele alegeri locale şi statale din estul fost comunist al ţării. Scholz a refuzat să pună la dispoziţia Kievului rachetele germane cu rază lungă de acţiune Taurus, care ar putea ajunge la Moscova.
De asemenea, Roma se teme de riscul de escaladare şi de extindere a conflictului, inclusiv de faptul că Vladimir Putin ar putea să folosească arme nucleare, în timp ce Marea Britanie şi-a dat acordul ca armele sale să fie folosite în atacuri pe teritoriul rus.
"Nu dorim o escaladare", a repetat marţi preşedintele Macron. "Ceea ce s-a schimbat este că Rusia şi-a adaptat oarecum practicile" şi atacă Ucraina de la baze din Rusia, a încercat el să convingă, în timp ce cancelarul german a rămas mai evaziv, potrivit AFP.
NATO îndeamnă capitalele occidentale să ridice restricţiile care "leagă mâinile la spatele ucrainenilor", după cum a spus secretarul general Jens Stoltenberg.
Pe de altă parte, Emmanuel Macron a refuzat, marţi, să "comenteze zvonurile" privind trimiterea de instructori francezi în Ucraina, aşa cum anunţase cu o zi înainte Kievul, care ulterior a retras, însă, anunţul.
Putin a afirmat, marţi, la rândul său, că instructori militari occidentali, inclusiv francezi, au fost deja desfăşuraţi în Ucraina, dar aceştia susţin că sunt simpli mercenari.
Macron a stârnit dezacordul unor parteneri europeni, inclusiv al Germaniei, prin faptul că în declaraţii anterioare nu a exclus trimiterea de trupe franceze în Ucraina.
Emmanuel Macron, care îşi încheie o vizită de stat de trei zile în Germania, şi Olaf Scholz au făcut, de asemenea, numeroase gesturi de bună înţelegere, dincolo de diferenţele dintre ei. Cancelarul a făcut mai multe eforturi pentru a vorbi în franceză, aşa cum oaspetele său a făcut-o în germană pe tot parcursul călătoriei sale.
În ceea ce priveşte apărarea antirachetă, "suntem gata să lansăm împreună o cooperare pe termen lung", a declarat preşedintele Macron, subliniind dorinţa de "autonomie".
Marţi dimineaţă, preşedintele francez a primit la Münster (în vestul Germaniei) Premiul Internaţional pentru Pace pentru angajamentul său european, în special pentru pacea din Ucraina. "A face pace este un risc (...) trebuie (de asemenea) să găsim căi şi mijloace de a continua să discutăm cu inamicul pentru a semna, la un moment dat, un acord de pace", a subliniat el.
Premiul, pe care ar fi trebuit să îl primească anul trecut, i-a fost acordat iniţial pentru dialogul său cu preşedintele rus în încercarea de a preveni şi apoi de a opri ofensiva rusă în Ucraina în 2022. Dar liderul francez, adesea criticat pentru aceste iniţiative, a rupt de atunci orice contact cu stăpânul Kremlinului.
Etichete: macron, Olaf Scholz, razboi, Rusia, Ucraina,
