Macron a numit premier un politician care l-a criticat dur in ultimii ani. Ce spunea despre presedinte Edouard Philippe
Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, si-a pregatit un program extrem de aglomerat pentru prima sa zi completa de mandat la Palatul Elysee, in care a nominaliat un premier si s-a deplasat in Germania.
Noul premier francez Edouard Philippe l-a criticat, pe parcursul carierei sale, pe presedintele Emmanuel Macron, scrie Le Figaro, care subliniaza ca noul sef al Guvernului nu a revenit asupra mesajelor sale, dintre care unele ar putea sa il puna intr-o situatie delicata.
Pe 26 august 2014, cand noul lider de la Elysee a intrat in Guvern, Philippe a scris pe Twitter : “Jean-Pierre Jouyet, fost premier al lui Nicolas Sarkozy, anunta numirea lui Emmanuel Macron, fost bancher la Rothschild, la (Ministerul – n.r.) Economiei”. Mesajul a fost urmat de hashtag-ul #financennemie, la fel ca cele in care critica promisiunile facute de Francois Hollande in 2012.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Mai recent, in ianuarie, noul premier a scris un editorial critic la adresa fostului ministru, in Liberation : “Cine este Macron? Pentru unii, impresionati de puterea sa de seductie si de retorica sa reformista, ar fi fiul natural al lui Kennedy si Mendes France. Putem sa ne indoim. Primul avea mai multa carisma, al doilea mai multe principii. Pentru altii, ar fi Brutus, fiul adoptiv al lui Cezar”, scria atunci noul sef al Guvernului.
« Nu isi asuma nimic, promite totul, cu impetuozitatea unui cuceritor juvenil si cu cincismul unui sofer vechi”, adaugat el.
Departe de a intui succesul fostului ministru al Economiei la prezidentiale, dar si rolul pe care urma sa il joace el, Edouard Philippe se intreba atunci : “Ce ii va purta numele: O revolutie esuata sau o victorie fulgeratoare? O tradare mizerabila sau o ambitie nemasurata? Nimeni nu poate spune astazi”.
PORTRET: Edouard Philippe, un juppist ”stralucitor” dar cateodata ”casant”
Edouard Philippe, in varsta de 46 de ani, un primar apreciat la Havre dar putin cunoscut marelui public, propulsat premier, este un spirit ”stralucitor” si ”modern” din galaxia juppista, dar uneori ”casant”, la fel ca cel pe care l-a numit mult timp ”patronul” sau, Alain Juppé, scrie AFP.
Adept al boxului - ca Manuel Valls -, el l-a insotit pe Alain Juppé de la crearea UMP in 2002, ca director general al partidului. In 2010, el preia succesiunea de la chirachianul Antoine Rufenacht ca primar la Havre, dupa care este ales, in 2014, in acest oras care a fost comunist pana in 1995.
”El este foarte atasat de Havre. Bunciul sau era docher”, povesteste unul dintre prietenii sai.. in acest oras portuar prin care defileaza portcontainere de 400 de de metri lungime, protestul fata de Legea muncii a fost printre cele mai puternice.
Dupa infrangerea lui Alain Juppé in alegerile primare ale dreptei, la sfarsitul lui noiembrie, deputatul-primar si-a ales mai degraba orasul decat Adunarea Nationala, in care nu a fost foarte activ.
Cel care a militat in tinerete pentru Michel Rocard - el a facut de altfel parte din Comisia Rocard/Juppé cu privire la marele imprumut (2009) - a scris cronici despre campanie saptamanal, incepand din ianuarie, in Libération.
Intr-una dintre ele, el explica faptul ca, atunci cand Alain Juppé si-a ”luat revansa”, la inceputul lui martie, renuntand definitiv sa mai candideze la Elysée, acest lucru ”i-a dat imboldul de a fi la inaltimea sa”.
In altul, intitulat ”Ambulans” (”in mars” in latina), el il indeamna pe Macron sa ”transgreseze”, pentru a ”constitui o majoritate de un nou tip”.
El are un profil foarte clasic: Sciences Po, rezultate la ENA care i-au permis sa intre in Consiliul de Stat, dar si cativa ani intr-un cabinet de avocatura anglo-saxon si la Areva.
Opozanta comunista la Havre Nathalie Nail vede asemanari intre el si noul presedinte, criticand un ”zig-zag intre dreapta si stanga”. ”Acesti oameni se formeaza la Sciences po-ENA si apoi aleg in functie de oportunitati”, spune ea.
INCREDEREA LUI JUPPE
”Inteligent, ager, pentru moment un pic dezechilibrat”, scrie cineva din LR, care il considera ”solid”, dar ”casant”. ”El este destul de modern in modul in care lucreaza”, il lauda unul dintre apropiatii sai, care evidentiaza de asemenea ”fidelitatea” si ”loialitatea” sa.
”Hiperactiv si sportiv”, continua acest prieten sa completeze portretul acestui barbat inalt. Parintii sai, profesori - tatal i-a decedat -, i-au dat gustul literelor. impreuna cu prietenul sau Gilles Boyer, si el juppist, el a scris doua romane politiste.
”El nu este foarte accesibil”, strecoara un ales normand, care considera ca ”nu exprima o caldura colosala”, dar este un om ”de calitate”.
”Ca multi dintre tipii stralicitori, poate ca are aceasta aroganta”, concede un juppist. O atitudine care aminteste de personalitatea lui Alain Juppé. La un miting in alegerile primare ale dreptei, Edouard Philippe a povestit cum a avut Juppé incredere in el pe cand avea ”31 de ani”, catalogandu-l ”patron bun”.
Prietenii sai ii lauda umorul, felul in care-i imita pe Sarkozy si Chirac, si noteaza pasiunea lui fata de Churchill. Ca Chirac, el umbla cu pasi mari si ii place berea Corona.
In schimb, inamicitia sa cu Nicolas Sarkozy este notorie. ”Ceea ce este sigur este ca Edouard nu coboara privirea in fata lui Sarkozy”, explica unul dintre prietenii sai, un lucru pe care-l prezinta drept o dovada de curaj.
Acest germanofon, casatorit si cu trei copii, se defineste drept ”mult mai liberal ca Alain Juppé” si marturisea in 2015 ca se intelegea ”foarte bine” cu "Bernard Cazeneuve, care are simtul statului”.
In cartea sa despre Alain Juppé - "Lapins et Merveilles" -, jurnalista Gaël Tchakaloff il defineste astfel: ”aroganta, excesul de incredere in sine si ambitia nemasurata”. ”Un indraznet ale carui ambitii ii sugruma temeritatea”.
”Exista un element al puterii care este central, si anume capacitatea de a numi, a decide numirile”, declara primarul din Havre in ”Edouard, mon pote de droite”, un documentar realizat de Laurent Cibien.