Luptă de influență la Washington. Planul de pace în 28 de puncte, motiv de ceartă între Rubio și Vance înaintea alegerilor

×
Publicitate

Volodimir Zelenski ar urmă să meargă zilele următoare la Washington, ca să discute direct cu Donald Trump cele mai sensibile aspecte ale planului de pace: cedarea de teritorii, apartenența la NATO și garanțiile de securitate.

Aceste chestiuni nu au fost abordate la discuțiile de la Geneva. Potrivit celor de la Financial Times, s-a renunțat la limitarea efectivelor armatei ucrainene, iar propunerea privind amnistia totală pentru crimele de război a fost rescrisă, ca să nu fie șterse responsabilitățile.

Pus la curent cu discuțiile de la Geneva, președintele Trump a dat de înțeles, luni, că s-ar fi făcut progrese mari.

Postarea a venit la câteva ore după declarațiile optimiste făcute de secretarul de stat Marco Rubio.

Marco Rubio, secretarul de stat american:Am avut o zi foarte bună. Am făcut progrese extraordinare. A fost, foarte probabil, cea mai productivă zi pe care am avut-o de-a lungul negocierilor pentru pace în Ucraina. Dar încă mai avem de lucru. Evident, și rușii trebuie să-și dea cu părerea, nu? Ei reprezintă cealaltă parte a ecuației”.

Pe de altă parte, presa americană speculează pe marginea bâlbelor cu privire la paternitatea planului de pace în 28 de puncte, negociat și promovat de Steve Witkoff și ministrul american al forțelor terestre, Dan Driscoll, amândoi susținuți de vicepreședintele JD Vance.

Secretarul de stat Marco Rubio s-a văzut nevoit să retracteze o declarație făcută în prezenta unor senatori americani, potrivit căreia cele 28 de puncte ar fi fost, de fapt, „lista de dorințe a Rusiei”. Pentru cei de la Axios, la mijloc ar fi o luptă pentru influență între Marco Rubio și JD Vance, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028.

Oricum, Marco Rubio a refuzat să ofere detalii despre negocierile cu Ucraina.

Marco Rubio, secretarul de stat american: „În unele cazuri, dezacordul e legat de formulare. În alte chestiuni, e nevoie de decizii și consultări la nivel mai înalt. Însă țin să vă spun că nu vorbim de dezacorduri insurmontabile. Cred sincer că vom ajunge la un acord”.

Matthew Chance, corespondent CNN: „Liderii celor două delegații au spus (în cursul după-amiezii) că vor reveni seara să ne pună la curent cu progresele făcute. Dar, până la urmă, Marco Rubio a ieșit singur, ucrainenii n-au mai făcut declarații jurnaliștilor. Iar asta lasă lor de interpretări”.

Un indiciu ar putea fi dedus din discursul rostit luni de Volodimir Zelenski în parlamentul suedez.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Putin vrea recunoaștere legală pentru ceea ce a furat. Vrea să distrugă principiul integrității teritoriale și al suveranității. Și asta este problema principală”.

Însă, Zelenski nu-și permite să respingă planul american. De aceea, observă analiștii, cel mai probabil răspuns rațional pentru Kiev este negocierea punct cu punct.

Și pentru ca planul susținut de administrația Trump ar crea precedente legate de o limitare a NATO în estul Europei și de schimbarea frontierelor prin forță, europenii s-au mobilizat. Împreună cu britanicii, au elaborat un plan alternativ în 24 de puncte.

Friedrich Merz, cancelarul Germaniei: „Mai întâi trebuie să clarificăm ce este rezonabil pentru Ucraina. Unele dintre problemele menționate în cele 28 de puncte sunt total nerezonabile și nu pot fi acceptate, nici de Ucraina, nici de noi, europenii”.

Tocmai de aceea, liderii europeni au fost convocați să participe, luni dimineață, prin videoconferință, la un Consiliu informal pe tema Ucrainei.

Președintele Nicușor Dan a spus „că există o legătură între securitatea Ucrainei și cea a Republicii Moldova și a regiunii în ansamblu și că actualele discuții de pace trebuie să ia în considerare acest aspect”.

În primul rând, europenii insistă pe încetarea necondiționată a focului înaintea negocierilor pentru teritoriu, care trebuie să plece de la actuala linie a frontului.

Europa recomandă limitarea forțelor armate ucrainene la 800.000 de militari, în contrast cu plafonul de 600.000 propus de Trump, și prevede introducerea unei monitorizări internaționale a încetării focului, condusă de Washington.

De asemenea, europenii vor ca Ucraina să aibă garanții de securitate puternice, cu caracter juridic obligatoriu, inclusiv din partea Statelor Unite.

Potrivit celor de la The Telegraph, europenii cer ca Ucrainei să nu-i fie impusă neutralitatea, iar aderarea ei la NATO să depindă de consensul din cadrul Alianței, nu de un veto al Moscovei.

Și, ca o concesie făcută lui Donald Trump, documentul european sugerează că Rusia ar fi "reintegrată progresiv în economia globală" și reprimita în G8.

Articol recomandat de sport.ro
Leo Messi a pălmuit un adversar! Decizia Comisiei de Disciplină a venit imediat
Leo Messi a pălmuit un adversar! Decizia Comisiei de Disciplină a venit imediat
Citește și...
SUA şi Ucraina au realizat un nou plan de pace în 19 puncte, dar deciziile critice revin lui Trump și Zelenski. Ce prevede

Statele Unite şi Ucraina au elaborat un nou acord de pace în 19 puncte, dar au lăsat elementele cele mai sensibile din punct de vedere politic să fie decise de preşedinţii celor două ţări, potrivit prim-viceministrului ucrainean Serhii Kîslîţia.

Kremlinul a descris într-un singur cuvânt planul de pace propus de Europa pentru Ucraina și l-a refuzat. Ce acceptă rușii

Contrapropunerea europeană la planul de pace în 28 de puncte al SUA pentru Ucraina este „total neconstructivă și nu funcționează” pentru Moscova, a anunțat, luni, consilierul pentru politică externă al Kremlinului.

Ce i-a spus Putin lui Erdogan despre planul de pace în 28 de puncte. Reacția care ar putea schimba soarta războiului

Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut, în timpul discuției telefonice cu liderul turs Recep Erdogan, că propunerile americane privind Ucraina ar putea constitui baza unei soluționări pașnice cuprinzătoare a războiului.

Recomandări
Cât de aproape este România de un „scenariu grecesc” al datoriei publice. Când am putea ajunge la o criză a dobânzilor

Proiecțiile privind evoluția datoriei publice arată că, fără o îmbunătățire a finanțelor statului, datoria României ar putea intra pe o traiectorie care, în timp, să ducă la niveluri comparabile cu cele din criza greacă a datoriilor suverane.

Parlamentul, chemat în sesiune extraordinară în ultima săptămână din PNRR. Ce se întâmplă cu legea salarizării

Parlamentul intră în sesiune extraordinară între 24-26 august, ultima săptămână până la finalizarea PNRR. Legea salarizării ar putea ajunge la vot dacă luni partidele fostei coaliții se pun de acord după o nouă discuție cu președintele.

Incendiu la Institutul Clinic Fundeni din București. 37 de pacienți au fost evacuați de urgență

Pompierii au intervenit, sâmbătă dimineaţă, pentru a stinge un incendiu care se manifesta cu degajări de fum într-un salon de la etajul al treilea al Institutului Clinic Fundeni din Bucureşti.