Lovitură grea încasată de Putin și Lukașenko. Cum va arăta „scutul estic" și ce obiective va avea

×
Publicitate

În plină ofensivă diplomatică pentru a obține mai mult sprijin militar, președintele Ucrainei a semnat un acord de securitate pe 10 ani și cu Belgia.

Guvernul de la Bruxelles s-a angajat să livreze gradual Ucrainei, începând chiar din acest an, 30 de avioane de luptă F-16.

În altă ordine de idei, după Franța și Lituania, și Polonia sugerează că ar putea trimite militari în Ucraina.

Polonia a prezentat detaliile "Scutului estic", destinat să-i consolideze frontierele cu Belarus şi Rusia, plan pe care îl speră finalizat în 2028. Varșovia dorește să obțină și fonduri europene pentru finanțarea acestui proiect în valoare de 2,5 miliarde de euro.

Proiectul include fortificaţii, pozitii de tragere, sisteme anti-drone si de recunoaștere, centre de monitorizare, precum și sisteme de telecomunicaţii în coordonare cu Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania.

Gen. Wieslaw Kukula, șeful Statului Major al forțelor armate poloneze: "În afară de contracararea amenințărilor asimetrice, «Scutul estic» are și o dimensiune simetrică de pregătire pentru război, ca factor de sprijin pentru forțele noastre armate. «Scutul» are ca obiective să detecteze, să încetinească inamicul și să asigure linii de atac".

Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al Apărării:
"Acest program de descurajare și apărare reprezintă cea mai mare operaţiune de întărire a frontierei estice a Poloniei, flancul estic al NATO, de după 1945".

Polonia este statul NATO care cheltuiește cel mai mult pe apărare, aproape 4 procente din PIB. Armata poloneză se află într-un proces rapid de modernizare, făcând achiziții mai ales din Statele Unite și din Coreea de Sud.

Abia reales pentru încă 5 ani, și președintele Lituaniei a declarat că țara sa ar trebui să-și majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2,75%, în prezent, la cel puțin 3,5% din PIB.

Pe de alta parte, într-un interviu acordat ziarului Gazeta Wyborcza, ministrul polonez de Externe a declarat că "nu ar trebui exclusă trimiterea de trupe poloneze în Ucraina". "Ar trebui să-l lăsăm pe Putin să-și facă griji în privința asta", crede Radoslaw Sikorski în legătură cu ideea lansată în spațiul public, în februarie, de președintele Franței. Macron a spus atunci că trebuie făcut orice e nevoie pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina, chiar dacă asta ar însemna trimiterea de trupe NATO pe front.

Probleme tot mai mari pentru apărătorii Ucrainei

Declarația lui Sikorski intervine în momentul în care trupele Kievului fac eforturi supraomenești ca să reziste asalturilor Rusiei. Artileriștii dintr-o brigadă motorizată a Ucrainei bombardează pozițiile rușilor la Vovceansk, în regiunea Harkov.

"Volyn", soldat al Brigăzii 57 de Infanterie Motorizată: "În această nouă ofensivă (a rușilor), totul s-a schimbat. Avem nevoie de mai multe obuze, mai multă muncă, mai multă responsabilitate".

Soldații căliți în lupte în ultimii doi ani sunt sprijiniți și de unități formate mai recent, mai ales cu voluntari.

"Yuryst", soldat din cadrul Brigăzii "Khartia" a Gărzii Naționale a Ucrainei: "Încercăm să reacționăm cât mai repede posibil la toate mișcările lor și să le suprimăm imediat".

Un soldat de 26 de ani s-a specializat în luptă ca operator de drone explozive. Înainte de război era designer de interior.

"Shapa", soldat din cadrul Brigăzii "Khartia" a Gărzii Naționale a Ucrainei: "Parcă a început din nou războiul, doar că acum este mult mai greu...".

Articol recomandat de sport.ro
„Asta ar fi povestea”. Reacția genială a jucătoarei de pe locul 114 mondial, ajunsă în finala Roland Garros
„Asta ar fi povestea”. Reacția genială a jucătoarei de pe locul 114 mondial, ajunsă în finala Roland Garros
Citește și...
Verdict în cazul furtului Coifului de la Coțofenești. Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 de luni de închisoare

Un tribunal olandez i-a găsit vinovaţi pe cei trei bărbaţi acuzaţi de furtul Coifului de la Coţofeneşti şi a trei brăţări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP.

EFE: NATO urmărește îndeaproape situația din România după explozia dronei maritime din Portul Constanța

NATO "urmărește îndeaproape" și în coordonare cu autoritățile locale situația din România în urma exploziei, vineri, a unei drone maritime în portul Constanța de la Marea Neagră, au transmis surse aliate citate de agenția EFE.

Macron promite sprijin total pentru România după explozia dronei din portul Constanța: „Puteți conta pe noi”

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că securitatea României are „o importanţă extrem de mare” pentru Paris şi a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre.

Recomandări
Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța a fost a sa. Ce a transmis

Prima reacție din partea Ucrainei, privind drona maritimă care a explodat, vineri, în Portul Constanța, a venit la câteva ore după incident.

LIVE TEXT. România din nou în alertă după explozia dronei maritime, la Constanța. Evacuarea oamenilor a fost sistată

România este din nou în alertă după ce o dronă maritimă a explodat, în această dimineață, în Portul Constanța. Grav este că în apropierea portului s-ar mai afla trei drone despre care se presupune că ar putea avea explozibili. 

Nicușor Dan, primele declarații după ce o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța: „A existat informația că va exploda”

Preşedintele Nicuşor Dan a susținut vineri, declaraţii de presă înaintea participării la Summitul UE - Balcanii de Vest. El a explicat că a primit „toate informațiile” legate de drona maritimă care a explodat în Portul Constanța.