De la pantofarul Europei la o industrie în declin. Orașul care se dezvoltă cu fonduri europene fabricând încălţăminte

×
Codul embed a fost copiat

Cândva pantofarul Europei Romania marchează încă o industrie în declin. Producţia de încălţăminte a scăzut la jumătate față de acum zece ani, iar piaţa este invadată de mărfuri din Asia, Polonia, şi Turcia.

Astăzi într-un nou episod din campania "Eu Yes la Vot" vă arătăm povestea unui oraş care se dezvoltă cu fonduri europene fabricând încălţăminte.

În Vicovu de Sus, județul Suceava, am găsit un exemplu de succes local. Populația a crescut semnificativ, iar tinerii rămân în oraș, pentru că au de lucru.

Cu peste 50 de firme producătoare, și sute de locuri de muncă, micul oraş demonstrează că investițiile în tehnologii moderne, cu fonduri europene, pot susține economia locală. În plus, liceul tehnologic din localitate, pregătește elevii pentru meserii, din acest sector.

La Vicovu de Sus, un colț de lume din județul Suceava, aflat la 20 de kilometri de mănăstirea Putna, numărul de locuitori a crescut cu 30 la sută în ultimii 10 ani, ajungând la 17 mii. Orașul e plin de tineri. Unul din trei locuitori are până în 19 ani și doar unul din zece peste 65.

Citește și
Tragedie la fabrica de cașcaval de la Ibăneşti. Patru bărbați, între care și directorul fabricii, au murit după ce au intrat într-un bazin de decantare

Într-o ambianță specifică sălii de clasă, i-am întrebat pe elevi câți vor să rămână în Vicovu de Sus, aproape toată clasa a ridicat mâna.

Tinerii rămân pentru că au o slujbă. Economia locală se bazează pe producția de încălțăminte, o industrie care și-a prins rădăcinile în anii '80, cu un singur meșter. Astăzi, într-un peisaj dominat de importuri, în jur de 50 de firme produc încălțăminte.

Bogdan Sorodoc, consultant fonduri europene: "Industria de încălțăminte în Vicovu de Sus asigură peste 800 de locuri de muncă în momentul de față. Practic, e cel mai mare angajator al orașului".

În fiecare zi, pe porțile acestei fabrici din Vicovu de Sus ies în jur de 1500 de perechi de pantofi, sandale sau încălțăminte sport. Mai nou se produc și poșete, însă în tot orașul se produc în fiecare zi în jur de 7 mii de perechi.

Orașul, situat la granița cu Ucraina, nu stă cu mâna întinsă la bugetul statului. Folosește fondurile europene pentru a susține schimbările.

Pe George Ciubotaru l-am cunoscut în fabrica lui, unde tocmai și-a mutat producția de încălțăminte. Are 16 angajați și o cifră de afaceri de jumătate de milion de euro.

Camelia Donțu: "Cum de ați rămas pe piața aceasta a încălțămintei?

George Ciubotaru: ”Făcând modele, multe modele, să putem face față mărfii care vine din alte locuri, Turcia, Polonia."

A pus bazele afacerii sale acasă, cu o mașină de cusut, la 17 ani. Ani de zile, a vândut prin piețe și târguri. A realizat că dacă vrea să rămână pe piață, trebuie să investească în utilaje. Cum bani nu avea, în 2017, a luat primele fonduri europene: două sute de mii de euro pentru două echipamente cu care a început să fabrice în serie.

A urmat un al doilea proiect, cu care a obținut 1,2 milioane de euro pentru o hală nouă de producție. În ambele proiecte, contribuția proprie a acoperit-o din credite bancare.

După aceste investiții, a crescut numărul de angajați de la 4 la 16, iar cifra de afaceri s-a triplat și a ajuns la peste jumătate de milion de euro, anual. Acum s-a mutat din târguri în magazinele online.

George Ciubotaru, proprietar fabrică:
"Mașina asta este o mașină de croit automată, digitală, care ne salvează de șabloanele, tiparele în sine, de cuțite și acum nu mai avem nevoie de cuțite, le facem automat. Le facem pe calculator. Aici avem o tabletă, de fapt o scanare 3-D adică e creează modelul, transmite aici și băiatul îl pune în aplicație."

Orașul își pregătește tineretul pentru a rămâne acasă.

Liceul Tehnologic Ion Nistor din localitate este al doilea că mărime din județ și investește masiv în modernizarea atelierelor. Prin PNRR, a obținut 1,3 milioane de euro fonduri europene să înlocuiască vechile mașini de cusut cu echipamente de ultimă generație și să cumpere utilaje pe care elevii pot învăța cum să prelucreze încălțămintea.

Cristina Viorica Puha, Director Adjunct Colegiul Vicovu de Sus
: "Fiecare maistru este obligat la începutul anului școlar să încheie un contract de practică cu agentul economic."

Cu două mii de elevi și o rată de promovabilitate aproape de sută la sută la bac și evaluare națională, liceul va adăuga anul acesta alte 14 clase, din care opt cu profil tehnic. La final, vor putea lucra în industria pielăriei sau în designul vestimentar.

Cristina Viorica Puha, Director Adjunct Colegiul Vicovu de Sus:
"Dacă eu consider că nu sunt suficient de pregătit pentru a face față unui bacalaureat, este mai bine să mă orientez pe o meserie. Îi învățăm inclusiv pe părinți în consilierea școlară. Părinții trebuie să înțeleagă că este în favoarea copilului lor."

În timp ce Vicovu de Sus își arată reziliența adaptându-se la tehnologie și punând accent pe învățământul practic, la nivel național, industria încălțămintei face loc importurilor masive din Asia, Turcia și Polonia.

Potențial ar fi, dar autoritățile nu fac nimic să o ajute. Odinioară numită "pantofarul Europei", România produce încălțăminte la jumătate față de 2012. Anual, se produc 23 de milioane de perechi, dar se importă 76 de milioane.

Articol recomandat de sport.ro
Slovacii sunt dramatici după România - Belgia 0-2 + concluzia trasă înainte de meciul decisiv împotriva tricolorilor
Slovacii sunt dramatici după România - Belgia 0-2 + concluzia trasă înainte de meciul decisiv împotriva tricolorilor
Citește și...
Almere, orașul care acum 40 de ani era un pământ sub apa mării.
Almere, orașul care acum 40 de ani era un pământ sub apa mării. "Dumnezeu a creat lumea și olandezii au făcut Țările de Jos"

Înainte de votul de duminică, privim spre Olanda, unde autoritățile au secat marea și au construit orașe. Este exemplul că acolo unde aleșilor le pasă de calitatea vieții locuitorilor, haosul dispare. Urmăriți un nou episod din campania "Eu Yes la Vot".  

Cum a ajuns un mic oraș olandez o putere tehnologică. La Universitatea din oraș românii sunt cei mai numeroși
Cum a ajuns un mic oraș olandez o putere tehnologică. La Universitatea din oraș românii sunt cei mai numeroși

Cu o industrie la pământ în anii '90 un mic oraș olandez este acum o putere tehnologică. În Eindhoven se produc cipurile pentru semiconductorii folosiți în orice domeniu de la electrocasnice la rachete.  

Trieste, exemplu pentru portul Constanța. Vechiul port din Italia se transformă într-un pol turistic modern
Trieste, exemplu pentru portul Constanța. Vechiul port din Italia se transformă într-un pol turistic modern

Vechiul port din Trieste, Italia, abandonat de stat de zeci de ani, se transformă spectaculos într-un pol turistic modern, cu hoteluri, parcuri și cheiuri pentru ambarcațiuni. Autorul este un primar curajos, care s-a bazat și pe fonduri europene.  

Recomandări
România se află sub o cupolă de foc. Capota unei mașini a atins 74 de grade. „E greu de suportat”
România se află sub o cupolă de foc. Capota unei mașini a atins 74 de grade. „E greu de suportat”

Valul de căldură extremă care a pus stăpânire pe țara noastră devine tot mai greu de suportat, iar veștile meteorologilor nu sunt deloc bune.

Tot mai puțini români își caută un loc de muncă în străinătate. În ochii multora, familia este cea care înclină balanța
Tot mai puțini români își caută un loc de muncă în străinătate. În ochii multora, familia este cea care înclină balanța

Pâinea câștigată departe de casă nu mai stârnește atât de mult interes în rândul românilor. Numărul conaționalilor care își caută un loc de muncă în străinătate a scăzut în ultimii ani, potrivit unui studiu realizat la nivel global.

Cel puţin 1.300 de pelerini au murit la pelerinajul de la Mecca, în condiţii de căldură extremă. Au ieșit la iveală nereguli
Cel puţin 1.300 de pelerini au murit la pelerinajul de la Mecca, în condiţii de căldură extremă. Au ieșit la iveală nereguli

Arabia Saudită a anunţat, duminică, decesul a 1301 pelerini în timpul marelui pelerinaj musulman desfăşurat recent în condiţii de căldură toridă, precizând că majoritatea dintre pelerini nu aveau permise pentru această adunare anuală, relatează AFP.