Război în Ucraina, ziua 85. NATO: Nu sunt așteptate câștiguri majore pe câmpul de luptă, în următoarele săptămâni

Congresul SUA aprobă un ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina

Senatul Statelor Unite a aprobat joi un ajutor în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, transmite Reuters. Legea respectivă, care trecuse în 10 mai de Camera Reprezentanţilor din Congres, i-a fost trimisă preşedintelui Joe Biden pentru promulgare.

Au votat în favoarea celui mai mare pachet de asistenţă militară, economică şi umanitară pentru ucraineni de până acum 86 de senatori americani iar 11 s-au pronunţat împotrivă. După ce va fi promulgat de preşedinte, textul va ridica totalul asistenţei Statelor Unite pentru Ucraina la peste 50 de miliarde de dolari.

Sunt incluse şase miliarde de dolari pentru asistenţă de securitate - instruire, echipament, armament şi sprijin, 8,7 miliarde pentru refacerea stocurilor de echipament american trimis Ucrainei, 3,9 miliarde pentru operaţiuni ale comandamentului forţelor SUA din Europa, 5 miliarde pentru securitatea alimentară internaţională şi aproape 9 miliarde de dolari pentru un fond de ajutor economic destinat Ucrainei.

De asemenea, preşedintele Biden este autorizat să aprobe discreţionar 11 miliarde de dolari pentru transferuri de produse şi servicii din stocurile SUA în situaţii de urgenţă, fără alte aprobări din partea Congresului.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că vrea ca Uniunea Europeană (UE) să dea un „aviz rapid” cu privire la cererea Republicii Moldova de aderare la UE, după o întâlnire cu omologul său moldovean, Maia Sandu, la Paris, relatează Reuters.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a adăugat că riscul ca războiul dintre Ucraina şi Rusia să se răspândească în alte ţări vecine nu poate fi exclus.

Temerile potrivit cărora Republica Moldova ar putea fi atrasă în conflictul din Ucraina, după ce separatiştii pro-ruşi din regiunea separatistă moldoveană Transnistria au acuzat Kievul de împuşcături, explozii şi incursiuni transfrontaliere cu drone.

Săptămâna trecută, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat pentru Reuters că există elemente interne în Transnistria care încearcă să destabilizaze regiunea şi să alimenteze tensiunile, în contextul în care Chişinăul continuă eforturile de aderare la Uniunea Europeană.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat joi că ţara sa a achiziţionat din Rusia sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi rachete Iskander, transmite AFP.

Belarusul este principalul aliat al Rusiei şi are graniţă cu Ucraina, ţară invadată de forţele ruse în urmă cu 85 de zile.

„Am ajuns la un acord cu (preşedintele rus Vladimir) Putin”, a spus Lukaşenko, citat de biroul său de presă într-un comunicat pe Telegram.

Liderul de la Minsk a declarat că a fost achiziţionată cantitatea „necesară” de armament, dar nu a dat alte detalii.

„Cu astfel de arme, deja avem o armată complet diferită”, a spus el, subliniind că acestea „pot provoca distrugeri colosale”.

Conform unei declaraţii de la începutul lui mai, preşedintele belarus consideră că Occidentul este „în război cu Rusia” în Ucraina. 

Şeful marelui stat-major al SUA, generalul Mark Milley, a discutat telefonic cu omologul său rus, generalul Valeri Gherasimov, pentru prima oară de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a anunţat joi Departamentul american al Apărării.

„Conducătorii militari au discutat mai multe probleme de interes legate de securitate şi au convenit să menţină deschise liniile de comunicaţie”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Milley, citat de Reuters.

„Conform practicilor de până acum, detaliile exacte ale conversaţiei lor vor fi păstrate confidenţiale”, a adăugat oficialul de la Pentagon.

Convorbirea a avut loc după ce secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a discutat săptămâna trecută cu ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu - de asemenea o premieră după 24 februarie, când Moscova a declanşat războiul împotriva Ucrainei.

Washingtonul şi Moscova au stabilit o linie directă de comunicaţie după invazie, pentru a evita erorile de apreciere şi extinderea conflictului. Linia telefonică respectivă are baza la comandamentul de la Stuttgart al forţelor americane din Europa (EUCOM), sub comanda generalului de aviaţie Tod Wolters. 

NATO vrea să răspundă „preocupărilor” exprimate de Turcia de a bloca cererile de aderare la Alianţa Nord-Atlantică a Suediei şi Finlandei, a declarat joi, secretarul său general, Jens Stoltenberg, relatează Le Figaro, citată de News.ro.

„Desigur, vrem să răspundem preocupărilor exprimate de Turcia” cu scopul de a găsi un „acord pentru a merge mai departe”, a declarat şeful Alianţei Nord-Atlantice, la Copenhaga.

Stoltenberg şi-a reafirmat „încrederea” cu privire la luarea unei „decizii rapide” referitoare la aderarea celor două naţiuni nordice.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat joi „hotărât” să se opună cererilor de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei şi a catalogat Suedia drept un „cuib de terorişti”.

„Suntem hotărâţi să ne menţinem poziţia. Ne-am informat prietenii că vom spune «nu» Finlandei şi Suediei, care vor să intre în NATO, şi vom persista pe această cale”, a afirmat liderul turc la o adunare a unor tineri, cu ocazia Zilei Tineretului.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, aflată în vizită oficială în Franţa, a salutat joi „iniţiativa” omologului său francez Emmanuel Macron de creare a unei comunităţi politice europene.

În opinia ei, inițiativa ar permite Republicii Moldova să-şi „accelereze” aderarea la UE, asigurând totodată că Chişinăul nu va căuta vreo „scurtătură” în acest proces de aderare, transmite AFP.

„Salut iniţiativa preşedintelui Macron de creare a unei comunităţi politice europene care ar sprijini şi accelera procesul nostru de aderare la UE”, a spus Maia Sandu într-o declaraţie dată alături de omologul ei francez în faţa Palatului Elysee.

La rândul său, Emmanuel Macron a declarat că doreşte ca UE să ofere o „opinie rapidă”, în săptămânile următoare, asupra cererii Republicii Moldova de aderare la UE, potrivit Reuters şi DPA.

Cel puţin 12 persoane au fost ucise şi alte 40 au fost rănite joi în bombardamente ruse intense asupra oraşului Severodoneţk, în estul Ucrainei, deja aproape încercuit de forţele Moscovei, a anunţat guvernatorul regional, informează AFP, citată de Agerpres.

Ruşii „au început să bombardeze de dimineaţă centrul regional, în mod aleatoriu, cu arme grele. Bombardamentele continuă”, a anunţat pe Telegram Serghei Gaidai.

Potrivit lui Gaidai, majoritatea bombelor au lovit imobile de locuit, iar bilanţul s-ar putea agrava din cauza imposibilităţii de a inspecta zonele bombardate.

Primarul oraşului Severodoneţk, Oleksandr Striuk, a anunţat pe 6 mai că oraşul său este „aproape încercuit” de militari ruşi şi separatişti proruşi din Donbas, care încearcă să-şi impună controlul total asupra regiunii.

Forţele ruse „continuă să pregătească un asalt asupra oraşului Severodoneţk şi îşi intensifică operaţiunea în jurul Liman”, alt oraş aproape încercuit, subliniază Institutul American pentru Studii de Război (ISW).

Severodoneţk şi Lîsîceansk constituie ultimul bastion al rezistenţei ucrainene în regiunea Lugansk. Ruşii le încercuiesc pe amândouă, separate doar de un râu, şi le bombardează fără încetare pentru a epuiza rezistenţa şi a împiedica sosirea întăririlor.

Locuitorii din Severodoneţk nu mai au acces la apă, electricitate şi gaz de mai multe săptămâni.

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc „toate criteriile” pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe „cât mai rapid posibil” candidaturile lor, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

„Astăzi sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA”, a declarat Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă, alături de premierul suedez Magdalena Andersson şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto, a două zi după depunerea oficială a cererilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică depuse de cele două ţări.

Cei doi lideri nordici au dat asigurări că sunt gata să discute cu Turcia despre îngrijorările ei, pentru ca aceasta să-şi ridice opoziţia faţă de aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO.

„Ca aliaţi în cadrul NATO, vom apăra securitatea Turciei. Condamnăm terorismul sub toate formele sale”, a spus Sauli Niinisto, în contextul în care autorităţile turce le reproşează celor două ţări că adăpostesc "terorişti" din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat la rândul său că un „dialog” este în curs pentru „a rezolva” aceste probleme cu Turcia. 

Ministerul rus de Externe a anunţat, joi, că ar trebui să se ia în considerare ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei în cazul în care Moscova răspunde apelului ONU de restabilire a accesului în porturile Ucrainei de la Marea Neagră, relatează agenţia de presă rusă Interfax, potrivit AFP.

Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, a declarat, miercuri, că imposibilitatea de a deschide porturile închise din Ucraina cu scopul de a transporta cereale va reprezenta o ”declaraţie de război la adresa securităţii alimentare globale”, relatează CNN.

”Imposibilitatea de a deschide porturile va fi o declaraţie de război la adresa securităţii alimentare globale, care va duce la destabilizarea naţiunilor prin foamete, precum şi o migraţie în masă”, a declarat David Beasley, miercuri, în cadrul unei reuniuni pe tema securităţii alimentare la Naţiunile Unite găzduită de secretarul de stat american, Antony Blinken.

Beasley a subliniat că ”deschiderea acestor porturi este absolut esenţială, deoarece nu este vorba doar despre Ucraina”, ci despre cele mai sărace naţiuni ale lumii, care se află în prezent în pragul foametei.

”Aşa că mă adresez preşedintelui Putin: dacă aveţi inimă, vă rog să deschideţi aceste porturi. Vă rog să îi asiguraţi pe toţi oamenii vizaţi că pasajele vor fi libere, astfel încât să îi putem hrăni pe cei mai săraci dintre săraci şi să prevenim foametea, aşa cum am făcut în trecut, când naţiunile din această sală şi-au intensificat eforturile comune”, a afirmat şeful Programului Alimentar Mondial.

Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a anunţat joi că expulzează cinci diplomaţi portughezi, ca răspuns la decizia de luna trecută a Lisabonei de a expulza zece diplomaţi ruşi, informează Reuters.

Această nouă expulzare face parte dintr-o serie întreagă de acţiuni în oglindă ale Moscovei după ce ţări europene au expulzat sute de angajaţi ai ambasadelor Rusiei, în urma declanşării invaziei ruse asupra Ucrainei, pe 24 februarie.

Diplomaţii portughezi trebuie să părăsească teritoriul Rusiei în termen de 14 zile de la notificarea ambasadorului Portugaliei, a precizat ministerul rus.

Rusia vrea să deconecteze Ucraina de la centrala nucleară ucraineană Zaporijjea, cea mai mare centrală nucleară din Europa, dacă Kievul nu plăteşte Moscovei electricitatea produsă în această centrală, anunţă vicepremierul rus Marat Husnulin, scrie AFP.

Aceasta este ultima dintr-o serie de declaraţii ale unor oficiali ruşi, în ultimele săptămâni, care sugerează că Rusia se pregăteşte de o ocupaţie pe termen lung sau de o anexare a unor zone din sudul Ucranei, asupra cărora deţine controlul - regiunea Herson şi o parte importantă a regiunii Zaporijjea.

”Dacă sistemul energetic al Ucrainei este pregătit să ia şi să plătească, atunci (centrala nucleară) va putea funcţiona pentru Ucraina. Dacă (Ucraina) nu acceptă, atunci (centrala nucleară) va funcţiona pentru Rusia”, a declarat miercuri, potrivit agenţiilor ruse de presă, într-o vizită în instalaţia nucleară ucraiineană, Husnulin.

Ministerul Apărării rus a anunţat joi că, în total, 1.730 de militari ucraineni, care se aflau baricadaţi în reţeaua de tuneluri a combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, s-au predat începând de luni, relatează France Presse şi EFE.

"În cursul ultimelor 24 de ore, 771 de combatanţi ai regimentului naţionalist Azov au ieşit din oţelăria Asovstal din Mariupol. În total, din 16 mai până în prezent, 1.730 de combatanţi, între care 80 răniţi, au fost luaţi prizonieri", a indicat ministerul rus într-un comunicat.

Totodată, ministerul a difuzat o înregistrare video care arată militari ucraineni părăsind combinatul siderurgic şi sunt percheziţionaţi de către soldaţi ruşi înainte de a se urca în autobuze. Dintre ucraineni, mai mulţi pot fi văzuţi mergând cu greu, sprijinindu-se pe beţe şi cârje sau fiind ajutaţi de alţi camarazi, iar unii au bandaje pe braţ, la ochi sau la picioare.

Statele Unite refuză să furnizeze mai multe lansatoare de rachete Ucrainei, susțin surse politice pentru Politico.

Casa Albă se teme că astfel de arme vor fi folosite pentru lovituri pe teritoriul rus , care nu va face decât să extindă și să prelungească conflictul, scrie Nexta. 

Cancelarul german Olaf Scholz anunţă joi că se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană(UE) pe ”scurtătură” şi subliniază că ”nu este vorba despre o problemă de câteva luni sau de câţiva ani”, relatează AFP.

”Faptul că nu există o scurtătură a căii aderării la UE (a Ucrainei) este un imperativ al corectitudinii faţă de cele şase ţări din Balcanii de Vest”, care vor, de mult timp, să adere la Uniune, subliniază Scolz într-un discurs în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Emmanuel Macron are dreptate să sublinieze că procesul aderării nu este o problemă de câteva luni sau de câşiva ani”, insistă Scholz.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat joi un decret privind prelungirea cu trei luni a legii marţiale şi a perioadei de mobilizare în ţară în faţa posibilităţii ca războiul cu Rusia să se prelungească.

"Cât timp va dura aceasta (eliberarea teritoriilor ocupate)? Doar situaţia reală de pe câmpul de luptă poate da un răspuns la această întrebare. Încercăm să fie cât mai curând posibil. Asta e sigur. Suntem obligaţi să alungăm ocupanţii şi să garantăm o securitate reală pentru Ucraina", a declarat Zelenski în cursul nopţii, în mesajul său video zilnic adresat cetăţenilor ucraineni, reprodus joi de media locale.

De aceea, "am semnat decretele privind prelungirea regimului juridic vizând legea marţială şi termenul de mobilizare generală. Sper ca Rada Supremă (parlamentul unicameral) a Ucrainei să sprijine această decizie în viitorul apropiat. Armata noastră şi toţi cei care apără statul trebuie să aibă toate instrumentele legale pentru a acţiona cu perseverenţă", a precizat el.

Peste jumătate dintre combatanţii ucraineni baricadaţi în oţelăria Azovstal, la Mariupol, au părăsit instalaţia, estimează joi, la faţa locului. liderul separatist prorus Dens Puşilin, citat de agenţia oficială rusă de presă Tass, relatează AFP.

Numărul exact al combatanţilor rămaşi în oţelărie şi al celor care au plecat rămâne însă incert.

Ucraina şi Rusia prezintă date contradictorii în acest sens.

Ministerul rus al Apărării anunţa miercuri că ”959 de combatanţi (ucraineni), inclusiv 80 răniţi, s-au declarat prizonieri” începând de luni.

Kievul nu a comentat aceste informaţii.

Comisia Europeană (CE) are în vedere opţiunea unui nou împrumut comun în cadrul Uniunii Europene (UE), însă acest subiect provoacă reticenţe în rândul Celor 27, din partea unor state membre din Europa de Nord, relatează AFP.

Amploarea nevoilor Ucrainei în vederea unei reconstrucţii nu este cunoscută, având în vedere că războiul rus este în curs.

Însă CE subliniază că pagubele sunt estimate la ”sute de miliarde de euro, dintre care peste 100 de miliarde de euro numai infrastructura fizică”.

”Vine un moment, mai devreme saumai târziu, când va trebui să ne uităm la finanţări la o scară europeană, aşa cum am făcut în cazul covid-19”, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele CE Frans Timmermans.

În vederea unei susţineri a acestei reconstrucţii, CE propune să se înfiinţeze un instrument financiar - denumit ”RebuildUkraine”, alăturide bugetul european, care să permită acordarea Ucrainei unor împrumuturi şi subvenţii - condiţionate de reforme în domeniul statului de drept şi luptei împotriva corupţiei - şi unor investiţii aliniate obiectivelor europene în domeniile digilat şi luptei împotriva modificărilor climatice.

Rusia a anunțat miercuri că introduce o nouă generație de lasere puternice în dotarea armatei sale, pentur războiul din Ucraina, pentru a doborî drone şi aparate uşoare de zbor, potrivit Reuters.

Moscova a luat această decizie pentru a contracara armele occidentale primite de Ucraina.

“Fizicienii noştri au dezvoltat sisteme cu laser care sunt de câteva ori mai puternice, permiţând incinerarea unor ţinte variate, şi le construiesc practic în aşa fel încât sunt gata pentru producţie în masă”, a spus vicepremierul rus Iuri Borisov, miercuri, la o conferinţă organizată în apropiere de Moscova, relatează TASS, ageneția de propagandă a Kremlinului, potrivit Agerpres.

Filiala Google din Rusia a anunţat miercuri că intenţionează să declare faliment după ce autorităţile i-au confiscat conturile bancare, făcând dificil pentru companie să plătească salariile personalului şi furnizorilor, relatează joi DPA.

Un purtător de cuvânt al Google a declarat că serviciile gratuite, inclusiv căutarea şi YouTube, vor funcţiona normal, în ciuda anunţului privind falimentul.

Filiala rusă este sub presiune de luni de zile pentru că nu şterge conţinuturi pe care autorităţile ruse le consideră ilegale şi pentru că a restricţionat accesul unor mijloace de comunicare ruseşti pe YouTube, însă Kremlinul a oprit până acum doar accesul la serviciile companiei.

"Confiscarea de către autorităţile ruse a contului bancar al Google Rusia a făcut imposibilă funcţionarea biroului nostru din Rusia, inclusiv angajarea şi plata angajaţilor cu sediul în Rusia, plata furnizorilor şi a vânzătorilor şi îndeplinirea altor obligaţii financiare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Google.

NATO nu se așteaptă la câștiguri semnificative pentru niciuna dintre cele două părți de pe câmpul de luptă din Ucraina în următoarele săptămâni, a declarat miercuri pentru CNN un oficial militar NATO. Potrivit acestuia, discuția actuală în cadrul NATO este că impulsul s-a schimbat semnificativ în favoarea Ucrainei, iar dezbaterea în cercurile alianței se referă acum la posibilitatea ca Kievul să recucerească Crimeea și teritoriile din Donbas, confiscate de Rusia și, respectiv, de separatiștii susținuți de Rusia, în 2014.

„Cred că ar putea să recucerească Crimeea și Donbas, da. Nu acum, nu curând, dar dacă pot continua lupta, asta cred. Mă întreb dacă ar trebui de fapt să lupte pentru a-și recăpăta teritoriul”, a declarat oficialul, făcând referire la o potențială reacție din partea populației locale în unele dintre aceste zone.

Un bombardament într-un sat din sud-vestul Rusiei, situat la graniţa cu Ucraina, în regiunea Kursk, a provocat moartea unei persoane şi un rănit, a declarat joi guvernatorul acestei regiuni, scrie AFP.

"Un alt atac inamic la Tyotkino, care a avut loc în zori, s-a încheiat, din păcate, cu o tragedie. Pentru moment, ştim despre moartea a cel puţin unui civil', a declarat Roman Starovoyt pe Telegram, adăugând că alte persoane au fost rănite şi primesc îngrijiri medicale.

Potrivit primelor informaţii, victima este un şofer de camion care făcea livrări la o distilerie locală şi care a fost lovit „în mod repetat”, a adăugat guvernatorul, sugerând că atacul a avut originea în Ucraina, ca răspuns la invazia rusă lansată din 24 februarie.

Serviciile de urgenţă erau în curs de stingere a incendiilor provocate în satul de aproximativ 4.000 de locuitori, joi dimineaţă. "Mai multe case au fost avariate. Se vorbeşte şi de obuze care nu au explodat", a continuat guvernatorul care a postat pe Telegram fotografii care arată clădiri arse, cu geamuri explodate şi breşe în pământ la locul presupusului bombardament.

Alți doi soldați ruși vor fi judecați pentru crime de război, potrivit Sky News. Cei doi militari, ale căror nume nu au fost făcute publice, sunt acuzați că au lansat rachete din Rusia asupra unor școli și clădiri rezidențiale din regiunea ucraineană Harkok. Aceștia au fost capturați ulterior de armata ucraineană. Audierile vor începe în această dimineață la tribunalul districtual Kotelevskii din Poltava.

În ultimele 24 de ore, forțele aeriene ucrainene au distrus aproximativ 20 de blindate rusești și au reușit să doboare un avion rusesc de luptă Su-34, deasupra regiunii Harkov.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Yuri Ignat, a declarat că, potrivit interceptărilor, piloții s-au catapultat după ce motorul avionului a luat foc, scrie Ukrainska Pravda. 

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba consideră că o victorie pentru Ucraina în acest război ar însemna eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de ruși și plata unor despăgubiri de către Moscova, potrivit Ukrainska Pravda.

„Victoria înseamnă eliberarea teritoriilor ocupate, inclusiv a Crimeei și Donbasului. Plata despăgubirilor. Condamnarea criminalilor de război și a celor care au comis crime împotriva umanității. Consolidarea locului Ucrainei în integrarea europeană. Acestea sunt patru elemente care constituie victoria pentru mine. ”, a spus Kuleba.

El a adăugat că orice război se încheie prin diplomație și, în orice caz, vor fi discuții cu Rusia

„Va trebui să depășim multe emoții, după toate crimele comise de Rusia, dar dacă există șansa de a pune capăt războiului și de a elibera teritoriile ocupate, suntem gata să ne așezăm la masa negocierilor cu rușii”, a mai spus Kuleba.

Guvernul japonez a decis să dubleze valoarea împrumutului acordat Ucrainei pentru a sprijini țara în războiul împotriva Rusiei, potrivit NHK.

La începutul acestei săptămâni, Japonia a semnat un acord de împrumut de 300 de milioane de dolari cu Ucraina.

Ulterior, Japonia a decis să mărească suma împrumutului la 600 de milioane de dolari pentru nevoi umanitare.

Premierul Kisida Fumio intenționează să anunțe decizia luni, la un summit cu președintele american Joe Biden.

Ministrul german al Afacerilor Externe Annalena Baerbock a acuzat, miercuri, Rusia că blochează exporturile de cereale din Ucraina ca armă de război, potrivit dpa.

"Rusia duce acest război cu o altă armă teribilă şi puternică: foamea şi lipsurile. Prin blocarea porturilor ucrainene, distrugând silozurile, străzile şi căile ferate, Rusia a lansat războiul grânelor, provocând o criză alimentară globală", a spus Baerbock la o întâlnire a miniştrilor de Externe la ONU, în New York.

"Face acest lucru într-un moment în care milioane de oameni sunt deja ameninţaţi de foamete, în special în Orientul Mijlociu şi Africa, - din cauza efectelor devastatoare ale crizei climatice, din cauza pandemiei de Covid, din cauza conflictelor care fac ravagii în propriile regiuni.

Potrivit guvernului german, Rusia a blocat exportul a 20 de milioane de tone de grâne din Ucraina, în special către Africa de Nord şi Asia. O mare parte din această cantitate este blocată în portul Odessa.

Ucraina este una dintre cele mai mari producătoare de cereale din lume. 

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a cerut miercuri Rusiei să permită exporturile de cereale ucrainene, iar Occidentului să deschidă accesul îngrăşămintelor ruseşti pe pieţele mondiale pentru a se putea combate eficient criza alimentară globală, transmite AFP.

"Rusia trebuie să permită exportul sigur şi securizat al cerealelor depozitate în porturile ucrainene", a spus secretarul general al ONU într-o reuniune ministerială găzduită de Statele Unite la New York."Rute alternative de transport" la ieşirea maritimă a acestor cereale, care umplu în special silozurile din Odesa,"pot fi explorate - chiar dacă ştim că acest lucru nu va fi suficient pentru a rezolva problema", a adăugat el. În acelaşi timp, "alimentele şi îngrăşămintele ruseşti trebuie să aibă acces deplin şi nerestricţionat pe pieţele mondiale", a cerut Antonio Guterres.

Aceste îngrăşăminte nu fac obiectul sancţiunilor occidentale decise împotriva Moscovei după invadarea Ucrainei pe 24 februarie, dar achiziţionarea lor ar putea fi blocată de măsurile luate împotriva sistemului financiar rus, potrivit diplomaţilor.

Antonio Guterres negociază pe aceste două subiecte de câteva săptămâni cu Rusia, Ucraina, SUA, UE şi Turcia, care pot ajuta la deminare în apropierea porturilor ucrainene şi pot garanta circulaţia navelor.