Rusia își aprovizionează cu rezerve de sânge trupele aflate la granița cu Ucraina, un indiciu foarte serios că Moscova se pregătește de o invazie militară.

UPDATE 29 IANUARIE ora 11:00 - Joe Biden a afirmat, vineri, că va trimite „în curând” un număr mic de soldaţi americani în Europa de Est, pe fondul tensiunilor cu Moscova din cauza Ucrainei, scrie AFP, citată de Agerpres.

UPDATE 29 IANUARIE ora 10.30  Reuters a anunțat vineri că statul rus își aprovizionează trupele din apropierea graniței cu Ucraina cu rezerve de sânge, alături de alte resurse medicale ce le-ar permite să-și trateze răniții în caz de război, scrie Radio Europa Liberă.

Acest lucru este un indicator cheie al unei posibile invazii a Ucrainei, au declarat trei oficiali americani, care au vorbit sub condiția anonimatului. Oficialii au refuzat să dea detalii legate de momentul în care a fost observată trimiterea rezervelor de sânge.

Pentagonul a recunoscut anterior că Rusia trimite echipament medical trupelor mobilizate la graniță. Dar aprovizionarea cu rezerve de sânge este un detaliu în plus ce ar sugera că Moscova este pregătită să intervină militar.

„Nu avem garanția că va fi un alt atac, dar nu poți executa un alt atac decât dacă ai asemenea resurse la îndemână”, a punctat Ben Hodges, un fost locotenent general al Statelor Unite.

Șeful Statului Major al SUA: Invadarea Ucrainei ”ar duce la o pierdere semnificativă de vieți omenești”

Rusia are nevoie de timp ca să studieze propunerile Statelor Unite la garanțiile de securitate pe care le-a solicitat Kremlinul, dar nu sunt motive de optimism, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Putin.

Șeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, a avertizat că o posibilă invadare a Ucrainei ar fi „oribilă” pentru țară și ar duce la pierderea „semnificativă” de vieți omenești.

Milley îl îndeamnă pe președintele rus, Vladimir Putin, să aleagă calea diplomatică în loc de război.

„Dat fiind tipul de forțe mobilizate de-a lungul graniței cu Ucraina, dacă acestea ar trece granița, acest lucru ar avea un impact semnificativ și ar duce la o pierdere semnificativă de vieți omenești”, a transmis Milley în timpul unei conferințe de presă de la Pentagon.

„Vă puteți imagina cum ar arăta acest lucru în zonele urbane cu populație deasă. Ar fi teribil. Și nu este necesar! Ne gândim că o soluție diplomatică este ceea ce ne trebuie în situația de față”.
 

Joe Biden apreciază că Rusia va invada Ucraina în februarie

Joi, Joe Biden a vorbit cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelensky. Convorbirea telefonică a  fost „lungă şi seriosă” dar „productivă”, a spus un oficial american, în timp ce oficiali de la Kiev au afirmat că nu a decurs bine. Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională a contrazis declaraţiile ucrainene, scrie CNN.

Convorbirea telefonică Biden-Zelensky a durat o oră şi 20 de minute, joi, şi a vizat preocupările celor doi lideri cu privire la trupele ruseşti de la graniţa Ucrainei.

Un oficial de securitate naţională a numit acest dialog „lung şi serios” dar „productiv”.

Biden i-a spus lui Zelensky că SUA apreciază că o invazie a Ucrainei ar putea avea loc în februarie, dar nu a spus că e o certitudine, a adăugat oficialul.

Citește cele mai noi informații despre criza din Ucraina:

UPDATE 20.40 Rusia a anunţat vineri că a impus interdicţie de intrare în ţară pentru mai mulţi oficiali europeni ca răspuns la restricţiile impuse Moscovei de Bruxelles, fără a preciza numărul persoanelor vizate sau numele acestora, informează Reuters.

UPDATE 20.20 Trei avioane de luptă Eurofighter germane vor pleca spre România în februarie şi martie, în contextul în care ţările NATO încearcă să îşi sporească prezenţa în Europa de Est, ca parte a unei confruntări cu Rusia, transmite agenţia germană de presă DPA.

UPDATE 19.20 Rusia ar putea desfăşura un ''evantai larg'' de acte violente contra Ucrainei, a susţinut vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat însă că rămâne deschisă posibilitatea negocierilor şi a convorbirilor de pace, informează AFP.

Într-o conferinţă organizată de grupul de reflecţie american Atlantic Council, Stoltenberg a enumerat diferitele opţiuni de care ar dispune Rusia.

''Războiul cibernetic este una dintre ele, tentativele de lovitură de stat vizând răsturnarea guvernului de la Kiev, sabotajul - ei au agenţi de informaţii care lucrează în Ucraina chiar în acest moment. Trebuie deci să ne pregătim pentru un evantai larg de diferite acţiuni agresive ale Rusiei contra Ucrainei'', a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Stoltenberg s-a arătat totuşi reticent în a merge prea departe cu speculaţiile, întrucât obiectivul rămâne acela de a reduce tensiunile. ''Noi facem apel la Rusia să se aşeze şi să înceapă discuţii pentru a evita acest gen de scenarii şi a găsi o soluţie politică'', a explicat el.

UPDATE 18.50 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut vineri occidentalilor să nu creeze panică în jurul tensiunilor cu Rusia, care este acuzată că pregăteşte o invazie în Ucraina, relatează AFP. El a estimat totodată că principalul risc pentru ţara sa îl reprezintă "destabilizarea din interior".

"Nu avem nevoie de această panică", pentru că "trebuie să stabilizăm economia" ţării, a subliniat Zelenski într-o conferinţă de presă pentru media străine.

"Probabilitatea unui atac (rus) există, nu a dispărut şi nu a fost mai puţin gravă în 2021", dar "nu vedem o escaladare superioară celei care exista" anul trecut, a asigurat el.

În schimb, dacă ne luăm după media internaţionale şi "chiar după şefi de stat respectaţi", s-ar putea crede "că suntem deja în război" în toată ţara, "că sunt trupe care avansează pe şosele. Dar nu este cazul", a insistat Zelenski.

"Cât costă această panică pentru Ucraina?", a punctat şeful statului.

"Cel mai mare risc pentru Ucraina" este "destabilizarea situaţiei din interiorul ţării", mai curând decât ameninţarea unei invazii ruse, a mai adăugat preşedintele ucrainean.

UPDATE 16.40 Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, vrea ca Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să răspundă la cerinţele de securitate ale Moscovei formulate în criza legată de Ucraina, informează vineri dpa.

O scrisoare în acest sens urma să fie remisă vineri OSCE, a menţionat Lavrov într-un interviu radiodifuzat.

"Dacă încercările noastre de a conveni asupra unor principii reciproc acceptabile pentru asigurarea securităţii în Europa nu duc la vreun rezultat, atunci vom lua măsuri de răspuns", a spus şeful diplomaţiei ruse.

"Dacă ar fi după Rusia, nu ar fi război. Nu vrem războaie. Dar nici nu permitem ca interesele noastre să fie sfidate, să fie ignorate", a adăugat el.

UPDATE 16.10 Ministrul apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov, a afirmat vineri că reţinerea manifestată de Berlin de a furniza arme Kievului încurajează agresiunea rusă şi a sugerat că Moscova ar putea spera la o restaurare a Republicii Democrate Germane în estul Germaniei, relatează Reuters.

Reznikov a declarat în parlament că, deşi Kievul apreciază ajutorul oferit de Germania pentru tratarea soldaţilor răniţi - referire la intenţia Berlinului de a trimite Ucrainei un spital de campanie -, nu poate "accepta poziţia oficială a Germaniei privind livrarea de arme şi alte decizii ce subminează securitatea Europei şi încurajează de facto agresorul".

"I-am avertizat pe partenerii noştri occidentali că scopul Kremlinului nu este atât (invadarea) Ucrainei, cât subminarea NATO şi a UE", susţine ministrul ucrainean al apărării.

El a mai spus că Rusia ar putea dori să ridice problema refacerii RDG, dominată de Moscova până la căderea Zidului Berlinului, în 1989.

"Restaurarea RDG este o continuare logică a cerinţelor formulate deja de Rusia", a argumentat Reznikov.

UPDATE 15.50 Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis vineri omologului său francez Emmanuel Macron că răspunsurile Occidentului la solicitările Moscovei privind securitatea nu tratează principalele motive de îngrijorare ale părţii ruse, transmit AFP şi Reuters.

''Răspunsurile Statelor Unite şi NATO nu au ţinut cont de îngrijorările fundamentale ale Rusiei'', a indicat Kremlinul într-un comunicat despre discuţia telefonică dintre liderii rus şi francez.

UPDATE 15.26 Rusia este pregătită să atace Ucraina, dar încă nu a luat decizia dacă va face acest lucru, a spus șeful Serviciilor de informaţii germane (BND), Bruno Kahl, citat de Reuters.

''Cred că decizia de a ataca nu a fost luată deocamdată'', a declarat Bruno Kahl într-un interviu pentru agenţia de presă britanică.

''Criza poate evolua în mii de feluri'', a adăugat Kahl, care a amintit ca posibile scenarii acţiuni ruse pentru destabilizarea guvernului de la Kiev sau măsuri de sprijinire a separatiştilor din estul Ucrainei, notează Agerpres. 

UPDATE 14.44 Lituania şi Germania poartă discuţii cu privire la o suplimentare a prezenţei militare germane în ţara baltică, a declarat vineri preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, transmite Reuters.

"Discutăm despre posibilităţi de extindere, suplimentare a forţelor germane şi ale Prezenţei Avansate Întărite (Enhanced Forward Presence) în Lituania, pentru că trebuie să întărim flancul estic al NATO în lumina evenimentelor actuale", a afirmat preşedintele Nauseda, conform Agerpres. 

UPDATE 14.40 Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, care a declarat recent, printre altele, că Ucraina nu are ce căuta în NATO, a fost inclus în baza de date a platformei Mirotvoreţ, "o listă neagră" înfiinţată de Centrul de Cercetare a Crimelor contra Securităţii Naţionale a Ucrainei, care conţine informaţii despre persoane considerate a fi duşmanii Kievului, notează Agerpres.

UPDATE 14.24 Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, a transmis că în acest moment nu există un risc de conflict între NATO și Rusia. 

"E firesc ca lumea să fie îngrijorată. În clipa de față nu anticipăm și nu considerăm că există un risc de conflict între NATO și Rusia, acest conflict este foarte îndepărtat și nu există o opțiune activă pe care noi o anticipăm în acest moment. Acestea fiind spuse... nu excludem ca în și în jurul Ucrainei să poată să existe și element – sperăm să nu se întâmple și pentru asta avem dialog cu Rusia să îi încurajăm sau să îi descurajăm să escaladeze în continuare. Nu știm care este intenția conducerii de la Kremlin cu privire la Ucraina, dar pentru NATO și aici vorbim despre NATO, de la România până la țările baltice, si de la SUA și Canada până la Marea Britanie și Portugalia, nu anticipăm un conflict între Rusia și NATO. Ca să fie lucrurile clar spuse", a declarat Geoană la Europa FM. 

UPDATE 13.47 Serviciul de Securitate al Ucrainei informează că a prins un agent rus în Capitala Ucrainei. Este vorba despre un cetățean ucrainean care ar fi fost recrutat de o instituție controlată de serviciile speciale din Rusia.

El a intrat în atenția Rusiei în timp ce își vizita rudele de pe teritoriul regiunii Donețk, “care temporar nu se află sub controlul autorităților ucrainene”. Agentul ar fi colectat informații despre militarii forțelor de securitate ale Ucrainei, inclusiv SBU. Printre altele, el era interesat de măsurile de contraspionaj.

UPDATE 13.04 Amnesty International avertizează că orice escaladare a conflictului existent în estul Ucrainei va avea „consecințe devastatoare pentru drepturile omului” în această regiune, conform AlJazeera.

O creștere a violenței ar amenința „viețile, mijloacele de subzistență și infrastructura”, a avertizat Amnesty, adăugând că ar duce la o lipsă acută de alimente, dar și o plecare în masă a oamenilor din zonă. 

UPDATE 12.53  Șeful diplomaţiei franceze: Confruntare sau colaborare, Vladimir Putin o va decide

"Dacă va fi confruntare sau colaborare, Vladimir Putin o va decide", a declarat, vineri, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, în contextul în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, urmează să discute cu omologul său rus Vladimir Putin despre criza din Ucraina, relatează AFP.

"Acum mingea este în terenul lui Putin", a lansat Jean-Yves Le Drian la portul de radio RTL, la două zile după ce SUA şi NATO au transmis răspunsurile lor la cererile ruseşti de garanţii strategice, în special privind neaderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.

"Oare chiar vrea el să fie cel care afirmă că Rusia este o putere a dezechilibrului sau este pregătit să meargă spre detensionare?", s-a întrebat retoric ministrul francez de Externe.

"Îi revine lui Vladimir Putin să spună dacă vrea confruntare sau colaborare. Suntem pregătiţi de dialog, dar este nevoie de doi pentru a o face", a spus el, citat de Agerpres. 

UPDATE 12.05 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, va vorbi la telefon cu omologul său german, Annalena Baerbock, vineri, transmite agenția de presă rusă Interfax.

Rusia dorește ca autoritățile germane de reglementare să dea undă verde controversatului gazoduct Nord Stream 2, în ciuda crizei din Ucraina, conform AlJazeera. 

UPDATE 12.01 Un conflict ar putea izbucni numai dacă Belarus sau Rusia, aliatul său apropiat, ar fi atacate direct, a declarat, vineri, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko într-un discurs către populaţie şi parlament, potrivit Reuters şi Interfax.

"Deci, va fi un război sau nu? Da, va fi. Dar numai în două cazuri: dacă se comite o agresiune directă împotriva Belarusului şi dacă aliatul nostru - Federaţia Rusă - este atacat direct", a declarat Lukaşenko, citat de Interfax, indicând că Belarusul va trebui să se implice într-un eventual conflict în cazul unui atac direct asupra Rusiei, în baza acordurilor care stau la temelia Uniunii statale Rusia-Belarus, conform Agerpres.

El a insistat că Belarus nu vrea categoric şi nu acceptă un război.

"Dar liderii unor ţări au luat-o razna. Ei cred că pot câştiga un război. Nimeni nu va câştiga. Toţi vom pierde. De aceea, noi nu vrem război. Am luptat deja. Poporul nostru a pierdut milioane de oameni în războaiele trecute", a spus Lukaşenko, fără să numească vreo ţară.

UPDATE 11:15 Tensiunile puternice între Rusia şi SUA cu privire la Ucraina cresc riscul recurgerii la armele nucleare, ceea ce ar putea provoca un dezastru planetar, a avertizat preşedinta ICAN (International Campaign to Abolish Nuclear Weapons, Campania internaţională pentru abolirea armelor nucleare), Beatrice Fihn, transmite vineri AFP.

"Orice fel de conflict implicând o ţară sau mai multe ţări care dispun de arme nucleare este extrem de periculos", a subliniat într-un interviu recent pentru agenţia de presă franceză preşedinta ICAN, citată de Agerpres.

UPDATE 10.36 Lavrov: Dacă depinde de Rusia, nu va fi război. Nu vrem războaie

Rusia nu vrea război, dar nu va permite altor state să-i încalce drepturile, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu citat de RBC.

„Dacă depinde de Rusia, nu va fi război. Nu vrem războaie. Dar nici nu vom permite să ne fie ignorate sau călcate grosolan în picioare interesele”, a spus ministrul.

Şeful diplomaţiei ruse a răspuns în acest mod atunci când a fost întrebat dacă va fi război ca urmare a tensiunilor cu Occidentul în privinţa Ucrainei.

"Noi am ales calea diplomatică de mai multe decenii", a insistat Lavrov, adăugând că principiul Rusiei este să conlucreze cu toată lumea, notează și Agerpres.

UPDATE 09.00 Pentagonul: Desfăşurarea de forţe a Rusiei lângă graniţa cu Ucraina a crescut în ultimele 24 de ore

Rusia a continuat să concentreze trupe în apropiere de frontiera cu Ucraina "în cursul ultimelor 24 de ore", a declarat joi seara un purtător de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de DPA.

"În ceea ce priveşte concentrarea de trupe ruse, continuăm să vedem, inclusiv în ultimele 24 de ore, o mai mare acumulare de forţe de luptă credibile desfăşurate de către ruşi, din nou, în partea de vest a ţării lor şi în Belarus", a explicat Kirby într-o conferinţă de presă la Washington.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării din SUA a anunţat de asemenea că un ajutor suplimentar militar va fi trimis în Ucraina, spunând că acesta ar trebui să sosească "într-o perioadă destul de scurtă" de timp.

"Nu detaliem de regulă conţinutul acestor livrări. Cred că puteţi înţelege de ce ne dorim să fim prudenţi în legătură cu expunerea publică a tipului de capabilităţi oferite Ucrainei", a remarcat el.

Ejednevnaia Gazeta - publicaţie rusă independentă, al cărei redactor-şef adjunct este expertul militar Aleksandr Golţ - subliniază într-un editorial publicat joi că "Rusia se îndreaptă într-un ritm rapid către război", indicând că, pe lângă forţele dislocate la graniţa ruso-ucraineană, se poate observa o "concentrare fără precedent de trupe" ruse în Belarus.

Din Extremul Orient sunt transferate aici forţe de aviaţie, sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi formaţiuni militare combinate. Pe lângă paraşutişti, au fost trimise şi forţe de infanterie marină, chiar dacă Belarus nu are ieşire la mare, remarcă editorialistul Ejednevnaia Gazeta.

"Ultima oară când infanteria marină rusă a participat la o operaţiune pur terestră a fost în timpul războiului din Cecenia" (1999-2009), menţionează el, apreciind că transferul 'beretelor negre' din Extremul Orient sugerează că Moscova nu precupeţeşte niciun efort pentru a-şi spori efectivele concentrate în apropierea frontierei cu Ucraina.

Din comunicatele marinei ruse rezultă că cele mai de amploare manevre sunt programate să aibă loc în Marea Mediterană, unde sunt concentrate navele flotelor ruse de Nord, din Pacific şi Marea Baltică, inclusiv două crucişătoare, mai multe fregate, şase nave mari de desant care pot transporta între 4.000 şi 5.000 de paraşutişti. Manevrele vor fi coordonate cu exerciţiile Flotei ruse din Marea Neagră.

În acest context, preşedintele american Joe Biden a apreciat că există o "posibilitate clară" ca Rusia să invadeze Ucraina în luna februarie, comunicându-i această temere omologului său ucrainean Volodimir Zelenski într-o convorbire telefonică joi seara, transmite EFE.

UPDATE 07.55 Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a informat că a offerit instrucţiuni misiunilor diplomatice din Ucraina potrivit cărora membrii de familie ai angajaţilor care vor să părăsească ţara pot să facă acest lucru, dar "situaţia de securitate nu este de aşa natură încât să necesite o evacuare a personalului diplomatic".

UPDATE 7:50 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că a avut, joi, o conversaţie lungă cu preşedintele american, Joe Biden, cu care a discutat despre acţiuni comune în vederea reducerii tensiunilor cu Rusia, informează Reuters.

"S-a discutat despre eforturile diplomatice recente de detensionare şi s-a convenit asupra acţiunilor comune pentru viitor. Am mulţumit preşedintelui @JoeBiden pentru asistenţa militară continuă. Posibilităţi de sprijin financiar pentru Ucraina au fost de asemenea discutate", a scris preşedintele Ucrainei într-o postare pe Twitter.

Washingtonul sprijină Ucraina în confruntarea cu Moscova, după ce Rusia a dislocat zeci de mii de militari în apropierea graniţei cu Ucraina în ultimele săptămâni. Rusia neagă însă că are intenţia să îşi atace vecinul.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Joe Biden i-a repetat joi omologului său ucrainean Volodimir Zelenski că Statele Unite şi aliaţii săi vor răspunde "hotărât" în cazul unei invazii ruseşti şi a vorbit despre o asistenţă economică sporită, potrivit unui comunicat de presă.

Preşedintele SUA "ia în considerare un ajutor economic suplimentar" pentru Ucraina, a mai spus Casa Albă.

SUA au declarat că pregătesc sancţiuni economice severe în cazul unui atac asupra Ucrainei, au livrat echipament militar Kievului şi sunt, de asemenea, dispuse să îşi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, dacă este necesar. O intervenţie militară americană în Ucraina, care nu este membră a NATO, este însă exclusă.

Totodată, preşedintele Joe Biden l-a asigurat pe omologul său ucrainean că ambasada americană la Kiev continuă să fie "deschisă şi complet operaţională".

Washingtonul a luat decizia de a repatria familiile personalului diplomatic, decizie pe care Ucraina a criticat-o, considerând-o disproporţionată.

În convorbirea telefonică de joi, cei doi preşedinţi au reiterat principiul conform căruia în această criză nu va exista nicio "decizie cu privire la Ucraina fără Ucraina".

UPDATE 07:40 Statele Unite au solicitat organizarea, luni, a unei reuniuni publice a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta "ameninţarea la adresa păcii şi securităţii internaţionale reprezentată de acumularea forţelor ruse la graniţa cu Ucraina", informează Reuters, care citează surse diplomatice.

Irina Rossius, "Vesti" presenter: “Chiar dacă documentul nu a fost făcut public, este cât se poate de evident că garanțiile (cerute de Rusia) sunt complet ignorate. Vestul e gata să discute problemele legate de dezamorsarea situației, dar prezintă Rusiei noi cereri”.

La Moscova, jurnaliștii și oficialii nu sunt mulțumiți de răspunsul pe care l-au oferit Statele Unite la cerințele de securitate ale Rusiei. Scrisoarea nu e publică, dar pe surse au apărut mai multe detalii despre conținutul ei. Statele Unite ar fi oferit rușilor posibilitatea de a vizita bazele lor avansate, inclusiv cele anti-rachetă din România, de la Deveselu, şi din Polonia. Dar au cerut reciprocitate și acces în bazele rusești amplasate în alte state. În plus, NATO ar fi cerut și retragerea trupelor rusești din Transnistria, Georgia și Ucraina.

Nu e de mirare că șeful diplomației ruse nu a fost prea încântat.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: "Este o reacţie care ne permite să considerăm că poate fi începutul unei conversaţii serioase, dar în privinţa unor chestiuni secundare. Nu există nicio reacţie în privinţa subiectului principal (interzicerea extinderii NATO spre est) în acest document.
Preşedintele (Putin) va lua decizia privind paşii noştri următori."

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov: “Au spus în termeni foarte clari că nu acceptă principalele îngrijorări ale Federației Ruse. În baza asta, bineînțeles, nu avem de ce să fim optimiști, dar mă abțin de la a face vreo evaluare”.

Între timp, au apărut noi imagini din satelit care arată acumulări de tehnică militară rusă aproape de graniţa cu Ucraina, într-unul dintre locurile unde se desfăşoară manevre militare. Iar avioanele de lupt Suhoi au aterizat în Belarus, pentru exercițiile militare comune care vor începe săptămâna viitoare. Oficialii de la Kremlin susțin, însă, că un conflict armat este ultimul scenariu posibil.

Alexei Zaitsev, purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe: “Din partea noastră, am tot spus că țara noastră nu are planuri să atace pe nimeni. Numai gândul că ar putea fi un război între popoarele noastre este unul inacceptabil”.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev:Un conflict armat NATO - Rusia din cauza Ucrainei ar fi cel mai dramatic și de-a dreptul catastrofic scenariu, și sper să nu se întâmple niciodată”.

Pentru ucraineni, declarațiile oficialilor ruși nu sunt suficiente să-i liniștească. În Lvov, angajații primăriei au participat la un curs militar unde au învățat să tragă cu arma și să ofere primul ajutor.

Instructor de tras cu arma: "Țara noastră e în război de opt ani, deja. Cred că trebuie să ne antrenăm permanent. E un lucru foarte important, pentru că rezerviștii sunt necesari pentru a intra în brigăzile de luptă și în cele pentru apărarea teritorială".

Președintele Turciei a declarat că un atac armat al Rusiei în Ucraina nu ar fi o mișcare "rațională". Liderul turc s-a oferit să medieze între cele două state și l-a invitat la Istanbul pe omologul său rus. Vladimir Putin a acceptat.

Pe de altă parte, proiectul gazoductul Nord Stream 2, care leaga Rusia direct de Germania, prin Marea Baltică nu va continua dacă Rusia invadează Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului american de stat, care a dat asigurări că Washingtonul și Berlinul sunt pe aceeaşi lungime de undă.