Criza din Ucraina. MAE rus: Chiar şi gândul ca între Rusia şi Ucraina să izbucnească un război, "inacceptabil”

Criza din Ucraina. Ultimele evoluții ale situației, prezentate de ȘtirilePROTV. 

Citește în acest articol: 

►MAE rus: Chiar şi gândul ca între Rusia şi Ucraina să izbucnească un război este "inacceptabil"

►Rusia susţine că SUA nu au luat în considerare cerinţele sale de securitate

Citește și

Criza din Ucraina. Ambasadorul SUA la Moscova a transmis MAE rus răspunsurile scrise la cererile Rusiei

►O misiune de experți din Franța vine joi în România

►Ministru ucrainean: Nu avem puncte slabe

►Dmitri Medvedev spune că Ucraina a devenit o jucărie în mâinile NATO

►(Surse) România acceptă inspectori ruși dacă și o delegație de-a noastră va putea vedea baze din Rusia

►NATO ia în considerare desfăşurarea unor trupe în Slovacia

LIVE UPDATE Criza din Ucraina. Citește cele mai noi informații:

UPDATE 18.10 Orice intervenţie militară rusă în Ucraina va avea consecinţe şi costuri enorme, iar Uniunea Europeană este fermă şi unită în a condamna intimidările Rusiei la adresa Ucrainei şi tentativele ruse de a submina securitatea şi democraţia europene, a declarat joi seară preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (AFET), David McAllister, într-o conferinţă de presă.

UPDATE 17.10 Ucraina a ştiut dinainte ce răspuns urmează să trimită Statele Unite la cererile Rusiei privind securitatea, a afirmat joi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, citat de dpa.

"Am văzut răspunsul scris al SUA înainte de a fi transmis Rusiei. Nicio obiecţie de partea ucraineană", a scris el pe Twitter.

"Important ca SUA să rămână în contact strâns cu Ucraina înainte şi după toate contactele cu Rusia. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina. Regula de aur.", a adăugat şeful diplomaţiei de la Kiev.

Secretarul de stat american Antony Blinken spusese acelaşi lucru miercuri, când a declarat presei că Washingtonul s-a "coordonat complet" cu ucrainenii şi alţi aliaţi europeni.

UPDATE 16.25 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat joi negocierile "constructive" care au reunit cu o zi înainte, la Paris, reprezentanţi ai Kievului şi Moscovei, sub mediere franco-germană, în încercarea de a dezamorsa criza din jurul Ucrainei, informează AFP.

Zelenski a apreciat "pozitiv" organizarea acestei reuniuni, "caracterul său constructiv, precum şi dorinţa de a continua negocieri substanţiale peste două săptămâni la Berlin", a anunţat preşedinţia ucraineană într-un comunicat.

Preşedintele ucrainean a pledat, de asemenea, pentru organizarea "cât mai repede posibil" a unui summit al şefilor de stat ai celor patru ţări, reuniunea de miercuri reunind consilierii diplomatici ai acestora.

"Prima prioritate este de a ajunge la un armistiţiu stabil şi necondiţionat în Donbas", regiunea din estul Ucrainei controlată parţial de separatiştii proruşi, susţinuţi de Moscova, a subliniat Zelenski, citat în comunicat.

MAE rus: Chiar şi gândul ca între Rusia şi Ucraina să izbucnească un război este "inacceptabil"

UPDATE 16.20 Chiar şi gândul ca între Rusia şi Ucraina să izbucnească un război este "inacceptabil", a spus joi un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe, în seria recentelor declaraţii oficiale menite să liniştească temerile privind o iminentă invazie rusă, relatează Reuters.

"Am afirmat deja în mod repetat că ţara noastră nu intenţionează să atace pe nimeni. Considerăm chiar şi gândul la un război între popoarele noastre ca fiind inacceptabil", a asigurat Aleksei Zaiţev, purtător de cuvânt al MAE de la Moscova.

Acesta a adăugat pe de altă parte că NATO ar trebui să-şi retragă forţele din Europa de Est şi că acest gest ar contribui la scăderea tensiunilor militare din regiune.

"Este clar că tensiunile militare s-ar diminua dacă NATO şi-ar retrage forţele din ţările est-europene. Aceasta este ceea ce noi cerem", a explicat Zaiţev în cadrul conferinţei de presă săptămânale a MAE rus.

UPDATE 16:00 Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni, cu ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, aflată în vizită oficială în România.

UPDATE 15.37 Banca Centrală Europeană a cerut creditorilor informaţii privind expunerea lor la Rusia, deoarece se pregăteşte pentru orice efecte negative dacă ţara va invada Ucraina, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

BCE, care supervizează direct cele mai mari bănci din zona euro, a cerut creditorilor să explice cum vor gestiona diferitele scenarii, inclusiv sancţiuni contra Rusiei, susţin sursele. Totuși, un purtător de cuvânt al BCE nu a dorit să comenteze informaţia, notează Agerpres. 

UPDATE 15.28 Germania a decis să nu își retragă personalul ambasadei din Ucraina, ca o formă de sprijin pentru Ucraina, a transmis ministrul german de Externe, Annalena Berbok.

„Am decis să nu reducem personalul ambasadei noastre, ci să sprijinim Ucraina rămânând acolo, investind. Diplomația este o prioritate absolută și lucrăm împreună pentru securitatea Ucrainei și a întregii Europe”, a spus ea, conform Agenției Naționale de Știri a Ucrainei, Ukrinform.

UPDATE 14.50 NATO ia în considerare desfăşurarea unor trupe în Slovacia şi în alte ţări din flancul estic, ca răspuns la concentrarea militară rusă în apropiere de Ucraina, a declarat joi ministrul de externe slovac, Ivan Korcok, transmit Reuters şi TASR. 

Potrivit website-ului aktuality.sk, Korcok a afirmat că deocamdată nu a fost luată o decizie, că situaţia evoluează şi că guvernul de la Bratislava încă nu a adoptat o poziţie pe acest subiect, notează Agerpres.

UPDATE 14.34 Reuters a făcut o analiză despre posibilii paşi următori ai NATO dacă Rusia va invada Ucraina.

UPDATE 13.54 Și Germania este pregătită să includă proiectul Nord Stream 2 în lista sancțiunilor anti-ruse în cazul invadării Ucrainei de către Rusia. Informația a fost transmisă, joi, de ministrul german de Externe Annalena Baerbock, conform TASS. 

UPDATE 13.05 (Surse) România acceptă inspectori ruși dacă și o delegație de-a noastră va putea vedea baze din Rusia

Surse oficiale guvernamentale au declarat pentru Europa FM că România acceptă inspectori ruși dacă și o delegație de-a noastră va putea vedea baze din Rusia. “Nici noi, nici americanii nu avem nimic de ascuns, dar oferta este valabilă numai pe bază de reciprocitate”, au declarat sursele.

UPDATE 13.01 Și premierul Nicolae Ciucă a discutat, joi, cu ministrul francez al Apărării Florence Parly, fiind examinate securitatea pe flancul estic şi cooperarea franco-română în domeniul securităţii şi apărării, dezvoltarea noilor abordări strategice ale UE şi NATO, respectiv evoluţiile din Mali şi regiunea Sahelului, informează Guvernul.

UPDATE 12.50 Șeful diplomaţiei de la Kiev, Dmitro Kuleba, a salutat continuarea discuţiilor ruso-ucrainene la începutul lui februarie, la Berlin. El a spus că aceasta este o "veste bună", ce lasă să se înţeleagă că Moscova va privilegia calea diplomaţiei cel puţin până atunci, transmit AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

UPDATE 12.20 Wall Street Journal: Rusia ar putea inspecta baza de la Deveselu

Oficialii americani au arătat aliaților europeni un document confidențial înainte de a înainta propunerile SUA către Moscova, indicând o serie de soluții posibile.

În document, printre ideile prezentate Rusiei se numără și cea potrivit căreia Moscova ar putea inspecta bazele americane din România și Polonia, scrie Wall Street Journal. Astfel, dacă se ajunge la un acord, baza Deveselu ar putea fi inspectată de experți militari ruși, conform News TVS 24.

LIVE UPDATE 11.58 Rusia susţine că SUA nu au luat în considerare cerinţele sale de securitate

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate, la o zi după răspunsul SUA la solicitările Rusiei, aflate în centrul crizei dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina şi cu NATO, relatează AFP.

"Nu putem spune că punctele noastre de vedere au fost luat în considerare sau că există o dorinţă ca îngrijorările noastre să fie luate în considerare", a declarat, joi, presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, conform Agerpres. 

El a adăugat că Moscova "nu se va grăbi" să răspundă pentru moment.

UPDATE 11.39 Ministrul Forţelor Armate din Franța, Florence Parly, aflată în România a spus că situaţia este "îngrijorătoare" în Flancul de est al Europei şi că românii "sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze" propria securitate, în contextul tensiunilor din Ucraina.

"Ştiu că situaţia securitară actuală este îngrijorătoare în Flancul de est al Europei. În acest context, românii sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze propria securitate, având în vedere că tensiunile în Ucraina se agravează fără încetare. În calitate de aliat şi europeni vă înţelegem situaţia şi dorim să vă aducem sprijinul nostru. Aşa cum a amintit şi preşedintele republicii, domnul Macron, săptămâna trecută, am contribuit îndelung la securitatea partenerilor europeni în cadrul misiunilor NATO şi vom continua să facem acest lucru pe termen lung. În acelaşi spirit, el a indicat şi disponibilitatea noastră de a merge şi mai departe şi tot în cadrul NATO să ne angajăm în noi misiuni de tip enhanced forward presence (prezenţă avansată întărită), în special în România, dacă aceste misiuni sunt hotărâte de NATO", a precizat ministrul francez.

UPDATE 11.17 Principalul reprezentant al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, Denis Puşilin, a cerut, joi, ca Moscova să furnizeze arme pentru a face faţă forţelor Kievului, în plină criză ruso-occidentală ce ameninţă să agraveze acest conflict, relatează France Presse, conform Agerpres.

"Trebuie să ne confruntăm cu Bayraktar", a spus Denis Puşilin, şeful bastionului rebel Doneţk, referindu-se la dronele de fabricaţie turcă livrate anul trecut forţelor ucrainene în ciuda protestelor puternice din partea Rusiei.

El a menţionat, citat de agenţia de presă Ria Novosti, "puncte slabe" în armamentul separatiştilor, în timp ce mai multe ţări occidentale, dintre care Marea Britanie şi Statele Unite, au livrat arme şi muniţii în ultimele zile Kievului.

"Facem munca necesară pentru a identifica tipul de arme lipsă, dar mai ales ne preocupă armele de înaltă tehnologie, inclusiv Bayraktar", a indicat el, miercuri seară, la televiziunea rusă.

UPDATE 11.14 “Trebuie să-i explicăm lui Putin că nu avem puncte slabe”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. “Ucraina se pregătește să se apere”, a mai spus el.

UPDATE 10.34 Secretarul de stat american Antony Blinkena vorbit, joi, cu omologul său chinez Wang Yi, despre situația din Ucraina, după ce oficialul chinez a invitat părţile la calm.

O eventuală agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi economiei mondiale, a avertizat Blinken, potrivit AFP şi Reuters.

"Secretarul Blinken a subliniat riscurile mondiale pentru securitate şi economie care ar decurge dintr-o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei şi a menţionat că detensionarea şi diplomaţia reprezintă calea responsabilă de urmat", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în urma apelului telefonic între Blinken şi omologul său chinez Wang Yi.

UPDATE 09.26 Dmitri Medvedev spune că Ucraina a devenit o jucărie în mâinile NATO

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat, într-un interviu acordat presei ruse, că Ucraina a devenit o jucărie în mâinile NATO și, mai ales, în mâinile SUA, fiind folosită pentru presiune geopolitică asupra Rusiei, notează TASS.

Acesta speră că nu va exista o ciocnire directă între Rusia și Ucraina, deoarece aceasta ar fi un scenariu dramatic și catastrofal.

El a mai spus că din punctul său de vedere  nu este corect să se vorbească despre posibilitatea amplasării de baze militare ruse în Cuba şi Venezuela, deoarece acest tip de declaraţii provoacă tensiuni mari.

''Consider că nu este foarte corect să se vorbească despre această temă (posibila amplasare de baze ruse în Cuba şi Venezuela - n.red.), deoarece, ca normă generală, provoacă tensiuni foarte mari, cel puţin în domeniul economic'', a declarat Medvedev.

UPDATE 07.38 Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, consideră că ar fi neînţelept ca Rusia să lanseze un conflict militar în Ucraina şi că, în acest caz, Turcia va face ceea ce este necesar ca membru NATO, transmite Reuters.

Într-un interviu la postul de televiziune NTV, preşedintele Erdogan a spus că l-a invitat pe omologul rus Vladimir Putin în Turcia în baza unei propuneri de a găzdui ambele părţi pentru o soluţie diplomatică şi o cale spre pace, adăugând că aşteaptă un răspuns din partea Moscovei, notează Agerpres.

UPDATE 07.30 Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a transmis că Nord Stream 2, proiectul gazoductului dintre Rusia şi Germania, nu va avansa dacă Rusia invadează Ucraina, transmite, joi, Agerpres, citând Reuters. 

"Vreau să fiu foarte clar: dacă Rusia invadează Ucraina într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va progresa", a declarat Ned Price pentru NPR.

****

Oficialul de la Washington a precizat că "uşa NATO este şi rămâne deschisă" pentru Ucraina. Rămâne de văzut cum va primi Rusia răspunsul Statelor Unite.

Blinken le-a cerut americanilor din Ucraina să părăsească ţara cât mai repede, şi a adăugat că Vestul e pregătit să răspundă Rusiei şi pe cale diplomatică, şi prin sancţiuni, în funcţie de ce va decide Vladimir Putin să facă mai departe.

Ambasadorul american la Moscova, John Sullivan, a transmis în persoană la sediul ministerului rus de Externe răspunsul Statelor Unite la cererile Rusiei.

Antony Blinken, secretarul de stat american: "Documentul conține preocupările Statelor Unite, ale aliaților și partenerilor noștri în legătură cu acțiunile destabilizatoare ale Rusiei, o evaluare pragmatică și principială a îngrijorărilor ridicate de Rusia și propunerile noastre pentru domeniile unde credem că putem ajunge la un numitor comun."

Deși americanii nu au făcut public răspunsul dat rușilor, un lucru e clar: Statele Unite nu vor face concesii Rusiei. Principalele cereri ale Kremlinului au fost respinse, inclusiv garanția că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

Blinken: Ușa NATO e deschisă și rămâne deschisă

Antony Blinken, secretarul de stat american: "Din punctul nostru de vedere, nu pot să fiu mai clar de atât: ușa NATO e deschisă și rămâne deschisă. Asta e promisiunea noastră."

În paralel cu documentul american, o delegație NATO a transmis un răspuns la un alt set de solicitări ale Rusiei, între care retragerea trupelor NATO din fostele state sovietice, care acum sunt membre ale Alianței. Dacă răspunsurile nu sunt pe placul Rusiei și Moscova atacă Ucraina, atunci Occidentul are mai multe opțiuni pregătite.

Antony Blinken, secretarul de stat american: "Pașii pe care îi vom face împreună (cu aliații – n.red.) țintesc lucrurile care îi sunt foarte dragi președintelui Putin, inclusiv abilitățile economice și financiare ale Rusiei, dar și abilitatea de a dezvolta noi tehnologii în sectoarele care îl interesează cel mai mult, cum ar fi apărarea, tehnologia de ultimă generație. Cum a spus și președintele (Biden – n.red.), toate opțiunile sunt pe masă."

Statele Unite speră, însă, că această criză de la granițele Ucrainei poate fi rezolvată pe calea dialogului.

Antony Blinken, secretarul de stat american: "Am stabilit o cale diplomatică. Am stabilit care sunt consecințele dure în cazul în care Rusia continuă agresiunea. Acum ține de Rusia cum va răspunde. Noi suntem pregătiți, orice ar fi."

Rămâne de văzut cum vor primi rușii propunerile. Într-un discurs ținut în Duma de stat, șeful diplomației ruse a reiterat amenințări ambigue.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe: "Daca nu primim un raspuns constructiv din partea Occidentului, iar acesta își va continua demersurile agresive, atunci - așa cum președintele Putin a tot spus - Moscova va lua măsurile cuvenite."

În acest timp, continuă mobilizarea trupelor rusești la granițele Ucrainei. Pe lângă cei 100.000 de oameni care așteaptă în sud-vestul Rusiei, Moscova a trimis câteva zeci de mii de militari și în Belarus.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: "Asta se petrece sub pretexul unui exercițiu militar, dar trupele ruse și cele belaruse sunt integrate foarte bine. Sunt trupe foarte capabile, sunt gata de luptă și nu există transparență pe marginea acestor desfășurări de forțe."

Potrivit secretarului de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, invazia e o certitudine în acest moment. Toate semnele indică faptul că Vladimir Putin va folosi forța armată în Ucraina, în săptămânile următoare, iar Departamentul de Stat a făcut apel la toți cetățenii americani din Ucraina să părăsească țara cât mai repede.

Wendy Sherman, US Deputy Secretary of State: "Olimpiada de la Beijing începe pe 4 februarie, atunci e ceremonia de deschidere, iar președintele Putin vrea să fie acolo. Nu cred că președintele Xi Jinping ar fi bucuros dacă Putin alege acel moment pentru a invada Ucraina, așa că asta ar putea să-i afecteze calendarul și planurile."

Arma secretă a Moscovei

În cazul în care negocierile și diplomația eșuează, Moscova are la dispoziție și o armă secretă, pe lângă armata mobilizată la granițele Ucrainei, spune directorul companiei energetice ucrainene Naftogaz.

Yuriy Vitrenko, CEO compania ucraineană Naftogaz: "Rușii au redus exporturile de gaz. Au șantajat Moldova. În Marea Neagră au speriat niște nave care făceau studii seismice pentru noi, care voiam să producem mai mult gaz ucrainean. Așa că rușii folosesc gazul natural ca pe o armă."

Dimitri Kuleba, ministru Externe Ucraina: "Dacă am învățat ceva dupa 2014, este că e greșit să ne purtăm cu mănuși cu Putin pentru ca nu cumva să-l infuriem. Nu așa merg lucrurile. Forța, determinare, descurajare - acestea sunt cele trei elemente care au efecte asupra lui Putin."

Ce s-a discutat la Paris 

În plin război al declaraţiilor între americani şi ruşi, la Paris a apărut un prim semnal că disputa geopolitică din Ucraina s-ar putea încheia paşnic. La discuţiile în "format Normandia", privind războiul civil din estul Ucrainei, Moscova şi Kievul s-au înţeles să păstreze acordul de încetare a focului.

La negocierile de la Paris participă Ucraina şi Rusia, care reprezintă interesele rebelilor pro-ruşi din Donbas, iar mediatori sunt Franţa şi Germania. Dlegaţii au stat la aceeaşi masă timp de cinci ore, cu mult peste timpul stabilit pentru reuniune.

Nu s-au înregistrat progrese majore pentru un acord final, prin care Ucraina ar trebui să ofere un statut special regiunilor Luhansk şi Donetsk. Însă toate părţile au stabilit să revină la masa negocierilor peste două săptămâni, de data aceasta la Berlin.

Dmitry Kozak, Russian President's Deputy Chief of Staff: “Am avut o discuţie dificilă, dar poate că e prima discuţie sinceră. Am căzut de acord ca, oricare ar fi neînţelegerile dintre Ucraina şi regiunile Donetsk şi Luhansk în legătură cu acordul de la Minsk, încetarea focului trebuie să fie respectată necondiţionat”.

Papa face apel la pace

Pe fondul evoluțiilor negative ale crizei ucrainene, un apel emoționant pentru pace a venit de la Vatican.

Papa Francisc: "Vă rog să vă rugaţi pentru pace în Ucraina! În timpul războiului, oamenii suferă de foame şi de atât de multă cruzime. Merită pace!"

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale