Liderii G7, rugați de Zelenski să nu lase conflictul din Ucraina să se prelungească peste iarnă
Volodimir Zelenski vrea ca războiul să se termine înainte de începutul iernii. Cel puțin, asta le-a spus, luni, liderilor G7.
Vezi aici ultimele informații despre Războiul din Ucraina | LIVE UPDATE
Declarația poate fi relevantă pentru planurile de luptă și de negocieri ale Kievului. Pe de altă parte, șeful NATO a anunțat că Alianța își va spori masiv numărul forțelor aflate în stare de alertă ridicată, de la 40.000, la peste 300.000.
Mai mult, noul concept strategic al NATO va prevedea clar că Rusia este o amenințare directă la adresa securității transatlantice.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Summitul NATO de la Madrid va fi unul transformator, cu multe decizii importante, inclusiv un nou concept strategic adaptat noii realitati de securitate cu care ne confruntam. Mă aștept ca aliații să afirme în mod clar că Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa securității noastre, a valorilor noastre, a ordinii internaționale bazate pe reguli. Vom transforma forța de răspuns a NATO și vom crește numărul forțelor noastre de înaltă pregătire la mult peste 300.000. Ne vom consolida, de asemenea, capacitatea de mobilizare în caz de conflict, cu mai multe echipamente pre-poziționate, capacități desfășurate în avans, cum ar fi apărarea aeriană, și cu forțe alocate în prealabil pentru apărarea anumitor aliați”.
Printre obișnuitele proteste și măsuri de securitate draconice, Madridul este pregătit să-i primească, de marți, pe liderii statelor NATO.
Reuniunea NATO de la Madrid este a treia de la începutul anului, primele două fiind întâlniri cu caracter extraordinar provocate de războiul din Ucraina. Mulți dintre liderii care se vor aduna în capitala Spaniei sunt deja pe drum.
Cei mai importanți vin din Germania, de la reuniunea G7. În mod excepțional, ca răspuns al crizei globale, prezenți vor fi și președinți și premierii din Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia.
Dar, până să se instaleze în capitala Spaniei, liderii celor mai puternice șapte economii ale lumii, plus Uniunea Europeană, și-au continuat reuniunea din Alpii bavarezi, consacrată îndeosebi crizei din Ucraina.
Zelenski a solicitat din nou mai multe arme
Luni, liderilor G7 li s-a adresat prin videoconferinta președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a cerut din nou sisteme de apărare antiaeriană, un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, garanții de securitate, ajutor pentru exportul cerealelor din Ucraina şi sprijin pentru reconstrucţie.
Potrivit declarației finale a summitului din Germania, liderii G7 s-au angajat să continue să ofere Ucrainei sprijin financiar, umanitar, militar și diplomatic cât timp va fi nevoie.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: „Politicile țărilor noastre sunt concordante. Mesajul este că suntem pregătiți și dispuși să luăm decizii dure, dar rămânem precauți. Vom ajuta Ucraina cât mai mult cu putință, dar evitând în același timp să ne lăsăm antrenați într-un conflict mai mare Rusia-NATO”.
Biden a anunțat lansarea Parteneriatului pentru Infrastructura Globală și Investiții
Pe de altă parte, liderii G7 au adoptat, la iniţiativa Statelor Unite, Parteneriatul pentru Infrastructura Globală și Investiții, destinat ţărilor emergente.
Joe Biden, președintele SUA: „Lansăm oficial Parteneriatul pentru Infrastructura Globală și Investiții. Sunt mândru să anunț că SUA vor mobiliza în urmatorii 5 ani 200 de miliarde de dolari din fonduri publice și private pentru acest proiect. Ținta este ca împreună (tarile G7) să punem în joc 600 de miliarde de dolari până în 2027”.
„Inițiativa noastră este fundamentată pe cele mai bune practici: transparență, parteneriat, protecția forței de muncă și a mediului. Să fie limpede, nu e vorba de un act cartitabil, ori de ajutor. Sunt investiții care vor da roade pentru toată lumea, inclusiv poporul american. Acest proiect va permite comunităților din toată lumea să se convingă de beneficiile concrete ale parteneriatului cu țări democratice”, a adăugat Biden.
Statele occidentale doresc sa creeze o contra-pondere pentru China, care a investit masiv în numeroase ţări emergente pentru a construi infrastructuri în cadrul programului denumit "Noile drumuri ale mătăsii", asigurandu-si astfel acces la materii prime pretioase. Beijingul este acuzat totuşi că îşi realizează proiectele prin împrumuturi puţin avantajoase, chiar periculoase, care agravează problemele de îndatorare pentru unele ţări deja vulnerabile.
