„Asta arată în mod clar panica părții ruse și explică de ce ei își intensifică atacurile teroriste. Ei nu știu ce să facă împotriva acestor lucruri”, a declarat ea.

Drone ucrainene au lovit instalații energetice și militare la Sankt Petersburg miercuri dimineață, chiar în ziua deschiderii unui tradițional forum economic.

Kremlinul a amenințat cu „răspunsuri sistematice” la aceste atacuri ale Kievului, care vin la o zi după uciderea a 23 de persoane în Ucraina, în urma unei salve masive de rachete și drone rusești.

„Rusia își intensifică atacurile asupra civililor”

Ucraina și-a intensificat recent atacurile asupra unor ținte militare și energetice rusești, ca represalii la bombardamentele zilnice ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene.

Citește și
Zelenski, scrisoare deschisă de 1.800 de cuvinte pentru Putin: „Vârsta începe să își spună cuvântul. Propun o întâlnire”

În același timp, Rusia lui Vladimir Putin „pierde bani și oameni”, iar din acest motiv „își crește atacurile împotriva civililor ucraineni”, a explicat fostul premier eston.

Tăierile recente ale internetului în Rusia au ca scop împiedicarea populației să înțeleagă ce se întâmplă, deoarece „asta ar ridica, evident, probleme foarte serioase lui Putin și regimului său”, a mai declarat Kallas, care este vizată de urmăriri judiciare în Rusia, unde este considerată o adevărată „oaie neagră” a Kremlinului.

Președintele rus a ales să „terorizeze și mai mult, cu scopul de a crea frică și pentru că se află într-o poziție de slăbiciune pe câmpul de luptă”, a dat ea asigurări, adăugând că scopul este să „spargă rezistența ucrainenilor” și „determinarea societăților noastre”.

Referitor la negocierile de pace lansate anul trecut de Statele Unite, dar aflate în prezent într-un punct mort, Kallas a denunțat refuzul Moscovei de a se așeza cu bună-credință la masa negocierilor.

„Noi n-am văzut, de partea rusă, o reală dorință de a negocia: ei și-au avansat revendicările maximaliste, dar n-au făcut nici măcar o singură concesie, nici cel mai mic pas înapoi”, a declarat ea.

Presiuni și noi sancțiuni UE împotriva Moscovei

Potrivit acesteia, este necesar să fie continuată presiunea asupra Rusiei pentru a o „împinge să vorbească cu ucrainenii”.

Uniunea Europeană discută un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei — al 21-lea de la începutul invaziei Ucrainei, în februarie 2022.

„Avem un obiectiv foarte clar în minte: țintirea industriei militare, țintirea instituțiilor financiare, pentru ca ele să nu mai poată aduna capitaluri pentru a finanța acest război”, a precizat ea.

Unul dintre elementele-cheie ale noilor sancțiuni va fi menținerea la un nivel cât mai scăzut a veniturilor petroliere ale Rusiei, principala sursă de finanțare a războiului din Ucraina, a mai explicat Kallas.