Situaţia la graniţa dintre Ucraina şi Rusia „ar putea scăpa de sub control”, avertizează preşedintele american Joe Biden.

De aceea este foarte important ca aliaţii NATO să rămână pe aceeaşi poziţie în faţa unui potenţial atac rusesc, a precizat liderul de la Casa Albă. Joe Biden nu exclude însă noi discuţii diplomatice cu Vladimir Putin.

Până atunci, secretarul de stat american Anthony Blinken are programată mâine, la Geneva, o întâlnire cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Joi, la Berlin, situația tensionată e discutată cu aliaţii europeni.

Dincolo de forţele masive mobilizate în apropierea graniţei cu Ucraina, Rusia a desfăşurat trupe şi în Belarusul vecin şi prieten, pentru ceea ce numeşte „exerciţii militare comune”. Rusia a dezminţit în mod repetat că plănuieşte o invazie în Ucraina.

Biden crede că Putin va acționa

Joe Biden, preşedintele SUA: „Va fi un dezastru pentru Rusia dacă va invada în continuare Ucraina. Nu sunt atât de convins că (Putin, n.red.) știe ce vrea să facă. Bănuiesc că va acţiona, trebuie să facă ceva”.

În timpul conferinţei de presă, preşedintele american a precizat că Statele Unite le-au livrat deja ucrainenilor echipamente militare defensive, în valoare de peste 600 de milioane de dolari.

Joe Biden, preşedintele SUA: „Mă îngrijorează faptul că această situaţie ar putea scăpa de sub control. Sper ca Vladimir Putin să înţeleagă că este la un pas de un război nuclear în toată regula şi că nu este într-o poziţie foarte bună pentru a domina lumea, dar momentan nu cred că el vede lucrurile în acest fel. Aşa că este un motiv de îngrijorare şi, de aceea, trebuie să fim foarte atenţi la paşii următori pe care îi facem”.

Ucraina a avertizat că Rusia „aproape a finalizat” desfasurarea trupelor, agravând şi mai mult temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment.

Rusia are are 127.000 de militari la granița cu Ucraina

Potrivit unei evaluări a Ministerului ucrainean al Apărării, citată de CNN, Rusia a masat până acum la graniţă peste 127.000 de militari.

Volodymir Zelenski, preşedintele Ucrainei: „Ucraina nu vrea război, dar trebuie să fie întotdeauna pregătită pentru un conflict. Nu trebuie să ne fie frică pentru că ne protejăm pământul, nu trebuie să renunțăm, pentru că acesta este pământul nostru și nu avem unde să mergem în altă parte”.

Ucraina susține că rușii au instalat aproape tot sistemul militar pentru o eventuala invazie. La granița cu Ucraina, pregătirile sunt încheiate. 100 de mii de soldați așteaptă la frontiera de vest, cu 3.500 de tancuri și 36 de lansatoare de rachete sol-sol Iskander (raza actiune 500 km). Alți 20 de mii sunt în sud, în Crimeea, cu rachete și nave.

Temeri și mai mari sunt legate de faptul că rușii ar putea deschide al doilea front, in nord, din Belarus. Peste trei săptămâni, Moscova și Minsk-ul pornesc exerciții militare și acesta este și termenul limită pentru instalarea unui alt complex militar: de data asta de aviație, cu sisteme anti-aeriene și baterii de rachete. 12 avioane de luptă supersonice multirol SU-35, lansatoare de rachete sol-aer S-400 (câte 4 rachete cu raza de acțiune de la 40 la 400 km), cele mai performante sisteme anti-aeriene ale rușilor și baterii de rachete cu rază scurtă Panțir (raza de acțiune de 20-30 km) pentru distrugerea avioanelor inamice Rusiei.

Blinken: „Moscova va suporta consecinţe serioase”

Antony Blinken, secretar de stat SUA: „Preferinţa noastră clară este să găsim o rezolvare diplomatică a conflictului, pentru detensionarea situaţiei. În acelaşi timp, am spus-o clar: Dacă Moscova optează pentru o nouă agresiune împotriva Ucrainei, va suporta consecinţe serioase”.

Rusia are o listă de revendicări pe care le numeşte garanţii de securitate. Cere ca Ucraina să nu fie primită niciodată în NATO şi cere ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi limiteze activitatea militară, chiar şi defensivă, în ţările membre de pe flancul estic.

Cancelarului german Olaf Scholz a fost întrebat, insistent, dacă blocarea gazoductului Nord Stream 2 - aflat în prezent în curs de certificare în Germania, înaintea dării în exploatare - va face parte din costurile economice severe pe care le-ar suporta Rusia dacă invadează Ucraina. „Totul trebuie discutat”, a răspuns Scholz.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: Suntem de acord cu toate aspectele în această chestiune. Inclusiv faptul că, în mod clar, vor fi costuri mari și totul trebuie discutat, dacă va exista o intervenție militară împotriva Ucrainei”.

Totuşi, atât secretarul general al NATO Jens Stoltenberg cât şi cancelarul Germaniei au exclus un răspuns militar în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei. Mai mult, printre ţările membre ale alianţei există puncte de vedere diferite în problema livrărilor de armament către Ucraina.