Japonezii nu au primit măriri de salarii de 30 de ani. A treia cea mai mare putere economică vrea să scadă nivelul de trai
Hideya Tokiyoshi și-a început cariera de profesor de engleză în Tokyo, în urmă cu aproximativ 30 de ani.
De atunci, salariul ei a rămas cam la fel. Din această cauză, în urmă cu trei ani, Hideya a renunțat să mai spere că va primi o mărire, așa că a început să scrie cărți.
„Mă simt norocoasă pentru că scriitura și vânzarea de cărți îmi aduc un venit în plus. Altfel, aș fi rămas în același punct. Așa am reușit să supraviețuiesc”, a spus ea pentru CNN.
Japonia, forțată să ia în calcul scăderea nivelului de trai
Hideya Tokiyoshi face parte dintr-o generație de muncitori din Japonia care cu greu a primit o mărire de salariu de-a lungul vieții profesionale. Acum, odată cu creșterea prețurilor după zeci de ani de deflație, a treia cea mai mare economie a lumii este forțată să ia în calcul scăderea nivelului de trai, iar companiile se confruntă cu presiuni politice intense pentru a mări salariile.
Premierul japonez, Fumio Kishida, îndeamnă companiile să-și ajute angajații să țină pasul cu creșterea prețurilor. Luna trecută, el a cerut angajatorilor să majoreze salariile la un nivel peste inflație, unele companii deja adoptând această măsură.
Ca și în alte părți ale lumii, inflația din Japonia a devenit o problemă majoră, prețurile de consum de bază crescând cu 4%, ceea ce înseamnă enorm pentru japonezii care sunt obișnuiți cu scăderea prețurilor.
„Într-o țară în care nu s-a înregistrat o creștere a salariului nominal de peste 30 de ani, salariile reale scad destul de rapid ca urmare a inflației”, a declarat Stefan Angrick, economist la Moody's Analytics.
Luna trecută, Japonia a înregistrat cea mai mare scădere a câștigurilor.
În 2021, salariul mediu pe economie în Japonia era de 39,711 dolari, în 1991 fiind de 37,866 de dolari, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Ceea ce înseamnă că angajații au primit o mărire salarială de mai puțin de 5%, comparativ cu o creștere de 34% în alte economii din Grupul celor Șapte, precum Franța și Germania, în aceeași perioadă.
De ce au stagnat salariile în Japonia
Experții au subliniat o serie de motive pentru stagnarea salariilor. În primul rând, Japonia s-a confruntat cu opusul a ceea ce se întâmplă acum. Deflația a început la mijlocul anilor 1991, cauzată de moneda puternică și de izbucnirea unei bule de active interne.
„În ultimii 20 de ani, practic, nu a existat nicio modificare a inflației prețurilor de consum”, a declarat Muge Adalet McGowan, economist pentru biroul Janponiei la OCDE.
Până acum, consumatorii nu și-ar fi controlat portofelul sau nu ar fi simțit nevoia să ceară măriri, a adăugat ea.
Dar, odată cu creșterea inflației, oamenii ar putea să se plângă de lipsa măririlor, prezice Shintaro Yamaguchi, profesor de economie la Universitatea din Tokyo.
Experții spun că salariile japonezilor au avut de suferit și din altă cauză: rata de productivitate.
Producția țării, măsurată prin cât de mult adaugă angajații la PIB-ul țării pe oră, este mai mică decât media OCDE și „probabil principalul motiv” pentru salariile fixe, a explicat Yamaguchi.
„În general, salariile și creșterea productivității merg mână în mână. Când productivitatea crește, firmele au rezultate mai bune, iar când o duc mai bine, pot oferi salarii mai mari”, spune McGowan.
Ea spune că și îmbătrânirea populației din Japonia este o problemă suplimentară, deoarece forța de muncă mai în vârstă tinde să echivaleze cu o productivitate și cu salarii mai scăzute.
În 2021, aproape 40% din totalul forței de muncă din Japonia era angajată part-time sau nu avea un program de muncă regulat, în 1991, pentru aceeași categorie, fiind vorba despre un procent de 20%, potrivit McGowan.
„Pe măsură ce ponderea acestor lucrători a crescut, desigur și salariile medii rămân scăzute, pentru că ei câștigă mai puțin”, a adăugat McGowan.
Potrivit economiștilor, cultura muncii din Japonia contribuie la stagnarea salariilor.
Mulți oameni lucrează în sistemul tradițional de muncă, în care companiile fac eforturi extraordinare pentru a menține lucrătorii pe statul de plată pe viață. Ceea ce înseamnă că de obicie sunt precauți cu privire la creșterea salariilor în vremurile bune, astfel încât să aibă mijloace de a-și proteja angajații în vremurile grele.
„Nu vor să concedieze oameni. Așa că trebuie să aibă acel tampon pentru a-i putea menține pe statul de plată atunci când se ivește o criză”, spune Angrick.
Sistemul de plată bazat pe vechime, în care angajații sunt plătiți în funcție de rang și de vechime mai degrabă decât de performanță, reduce stimulentele pentru ca oamenii să-și schimbe locul de muncă, ceea ce în general ajută alte țări la creșterea salariilor, explică McGowan.
„Cea mai mare problemă de pe piața muncii din Japonia este insistența încăpățânată asupra plății în funcție de vechime. Dacă s-ar introduce o remunerație autentică bazată pe merit, ar exista mult mai multe schimbări de locuri de muncă și creștere în carieră”, a declarat Jesper Koll, un strateg și investitor din Japonia.
Economia Japoniei este în joc
Luna trecută, Kishida a avertizat că economia este în joc, spunând că Japonia riscă să cadă în stagflație dacă creșterile salariale vor continua să rămână în urma creșterii prețurilor. Termenul se referă la o perioadă de inflație ridicată și de creștere economică stagnantă.
Creșterea salariilor cu 3% sau mai mult pe an era deja un obiectiv principal al administrației lui Kishida. Acum, premierul vrea să facă încă un pas, plănuind să creeze un sistem mai formalizat.
Purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat, pentru CNN, că noile „măsuri economice curpinzătoare vor include sprijin extins pentru creșterile salariale, integrate cu o îmbunătățire a productivității”.
Autoritățile plănuiesc să lanseze îndrumări pentru companii până în iunie, a declarat un reprezentant al Ministerului Sănătății, Muncii și Bunăstării.
Între timp, cel mai mare grup de muncă din țară, Confederație Sindicatelor Japoneze sau Rengo, cere acum creșteri salariale de 5% la discuțiile din acest an cu conducerea diferitelor companii. Negocierile anuale încep în această lună.
Unele firme au acționat deja. Fast Retailing, compania din spatele Uniqlo și Theory, a anunțat luna trecută că va crește salariile din Japonia cu până la 40%, recunoscând că acestea rămăseseră scăzute în ultimii ani.
Cu toate că și inflația a fost un factor, compania a dorit să se alinieze la „standardele globale, pentru a ne putea crește competitivitatea”, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt al firmei.
Potrivit unui sondaj Reuters publicat luna trecută, mai mult de jumătate dintre marile firme ale Japoniei plănuiesc să majoreze salariile în 2023.
