Italia închide toate școlile din cauza coronavirusului. Decizii radicale la nivel global
Guvernul italian a decis inchiderera tuturor şcolilor şi universităţilor din Peninsula până pe 15 martie, o nouă măsură drastică menită să curme răspândirea COVID-19.
În Italia, coronavirusul a ucis până acum 79 de oameni, fiind totuşi depăşită de Iran, care a raportat 92 de morți.
Organizația Mondială a Sănătății a confirmat că, pe plan global, rata mortalității Covid-19 a ajuns la 3,4%, peste estimările inițiale.
Prin comparație, gripa sezonieră ucide, în toată lumea, 0,1% dintre cei infectați.
Italia a raportat cel de al 79-lea deces, iar guvernul ia în calcul închiderea tuturor școlilor pentru 10 zile.
Între timp, Iranul a raportat 92 de cazuri fatale, până acum. Teheranul frapează și prin numărul mare de îmbolnăviri din rândul responsabililor politici. Vicepreședintele țării tocmai a fost testat pozitiv. Numărul total al cazurilor de îmbolnăvire a trecut de 94.000, în peste 80 de țări, iar al deceselor a ajuns la 3.214.
Măștile de protecție, furate din spitale
Furate din spitale, solicitate cu insistență de medici, rechiziționate de președinte - măștile de protecție sunt în centrul atenției în Franța, într-un moment în care epidemia de coronavirus se intensifică. Peste 10.000 de măști sanitare au fost furate din spitale - numai la Paris și Marsilia. Președintele Emmanuel Macron a decis rechiziționarea acestor echipamente de protecție, pentru a descuraja specula și a evita penuria. De asemenea, ministrul francez al Finanțelor a anunțat că guvernul va reglementa prețul pentru gelurile anti-bacteriene. Iar Rusia a suspendat exporturile de măști chirurgicale și alte produse sanitare.
Și directorul Organizației Mondiale a Sănătății a cerut populației să nu mai stocheze ori să irosească echipamente de protecție.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății: „Penuria lasă medicii și asistentele, aflați în prima linie a frontului, periculos de prost echipați. Nu putem opri COVID-19 fără să ne protejăm personalul medical”.
Italia rămâne cea mai afectată țară din Europa. Autoritățile iau în considerare instituirea unei noi „zone roșii” de carantină, în apropiere de Bergamo.
Săptămână crucială pentru italieni
Angelo Borrelli, directorul serviciului de protecţie civilă: „Această este o săptămână crucială pentru a vedea cum se va răspândi infecţia în ţară”.
Ministerul Sănătății de la Roma a recomandat oamenilor că în următoarele 30 de zile să nu se mai sărute și să nu-și mai dea mâna. O precauție pe care, de pildă, ministrul german de Interne o aplică deja. Zilele trecute, a refuzat să strângă mâna cancelarului Merkel.
Zeci de oficiali iranieni, infectați
Alarmantă este și epidemia din Iran. Întrucât zeci de membri ai Parlamentului de la Teheran sunt infectați cu COVID-19, ayatolahul Khamenei a semnat un decret care permite, cu titlu excepţional, aprobarea bugetului fără dezbatere şi vot în Parlament. Pe de altă parte, autoritățile iraniene au decis eliberarea temporară a 54.000 de deținuți, din cauza epidemiei care pare să fi ajuns și în penitenciare. Cu mănuși sanitare în mâini, ayatollahul a încercat să minimalizeze gravitatea situației.
Ayatollah Ali Khamenei, liderul spiritual suprem al Iranului: „Acest dezastru nu e așa de grav. Țara noastră a trceut prin altele și mai rele. Putem depăși asta prin rugăciune. Profetul elimina multe probleme!”.
„Butonul de panică”, activat de Banca Centrală a Americii
Rezerva federală, Banca Centrală a Americii, a apăsat butonul de panică pentru epidemia de coronavirus. Așa interpretează analiștii decizia-surpriză de reducere a dobânzii de politică monetară, cu o jumătate de procent.
Jerome Powell, președintele Rezervei Federale: „Asistăm la o răspândire extinsă a virusului. A început să se răspândească și aici, în Statele Unite. Însă pentru noi, ce contează în primul rând nu este epidemiologia, ci riscurile asupra economiei. Am sesizat un risc din perspectivă economică și am alest să acționăm”.
A fost o decizie de urgență a Rezervei Federale, luată pentru prima dată de la criză finaciară dintre 2007 - 2008.
