Guvernul a confirmat moartea lui Islam Karimov, dictatorul care se afla la conducerea Uzbekistanului de 25 de ani

In cursul diminetii, guvernul din fosta republica sovietica din Asia Centrala anuntase ca Islam Karimov se afla in 'stare critica' dupa o degradare neta a starii de sanatate in urma unei hemoragii cerebrale.

Insa, vineri seara, Guvernul a confirmat moartea presedintelui Karimov.

'Pe 2 septembrie, in urma unei boli grave, a incetat din viata remarcabilul lider politic, presedintele Uzbekistanului, Islam Karimov', semnaleaza textul in care se mai mentioneaza ca inmormantarea va avea loc sambata, 3 septembrie, la Samarkand, orasul natal al lui Karimov.

'Dragi compatrioti, cu inima grea va informam ca starea de sanatate a presedintelui nostru s-a degradat in mod clar si ca, potrivit medicilor, el se afla intr-o stare critica', explicasera autoritatile intr-un comunicat publicat pe un site oficial.

Citește și

Drumul "aurului alb" ar putea trece prin Romania. Proiectul propus de Uzbekistan lui Victor Ponta

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Comunicatul confirma faptul ca presedintele Karimov a fost spitalizat sambata in urma unei hemoragii cerebrale.

Autoritatile din aceasta fosta republica sovietica din Asia Centrala au difuzat putine informatii privind starea sanatatii presedintelui, anuntand duminica spitalizarea acestuia ceea ce a provocat speculatii intense si semne de intrebare privind un eventual deces care ar fi tinut secret.

Acum doua zile Lola Karimova-Tilliaieva, fiica cea mica a presedintelui Uzbekistanului, le-a multumit celor care i-au urat insanatosire tatalui ei, in contextul speculatiilor din presa potrivit carora Islam Karimov a murit in urma hemoragiei cerebrale.

Islam Karimov 'este spitalizat si se afla la reanimare din cauza unei hemoragii cerebrale suferite sambata dimineata. Starea sa de sanatate este considerata stabila', a scris luni fiica presedintelui pe Instagram. 'Pentru moment, este prea devreme pentru a face prognosticuri in legatura cu evolutia starii sale de sanatate', a mai mentionat ea.

Potrivit unui comentariu al AFP, Uzbekistanul se pregateste insa pentru o lunga perioada de incertitudine, fara precedent in istoria post-sovietica a acestei tari central-asiatice. 'Karimov a intrupat, timp de peste un sfert de secol, de unul singur statul, conducand tara cu o mana de fier', subliniaza Steve Swerdlow, analist al Human Right Watch.

Islam Karimov a urcat toate treptele aparatului de partid in epoca sovietica, devenind secretar general al partidului comunist in Uzbekistan in 1989. A ramas la putere pana la declararea independentei tarii in 1991, dupa care si-a continuat lunga domnie prin mandate prezidentiale succesive obtinute dupa victorii zdrobitoare asupra unor contracandidati fara notorietate, in scrutine care nu au fost considerate niciodata libere de observatorii internationali.

In pofida zvonurile persistente legate de stare sa fragila de sanatate, Karimov nu si-a desemnat un succesor, disparitia sa riscand, potrivit expertilor, sa declanseze o lupta in interiorul elitei politice.

'Uzbecii stiu de multa vreme ca acest moment va sosi. Nimeni nu a fost surprins, dar nimeni nu stie ce se va intampla mai departe', a subliniat pentru AFP Scott Radnitz, de la Universitatea din Washington.

Potrivit Constitutiei, presedintele Senatului este cel care preia interimar puterea in caz de imposibilitate a presedintelui de a guverna, insa expertii il considera un simplu executant.

Pretendentii cei mai credibili la succesiunea lui Karimov sunt in realitate prim-ministrul Savkat Mirzioiev si vicepremierul Rustam Azimov, considerati rivali. Cei doi 'au inceput deja lupta in culisele puterii. Fraiele sunt pe cale de a trece in alte maini', sustine Kamoliddin Rabbimov, expert care traieste la Paris.

Acuzat de organizatii pentru apararea drepturilor omului ca a fraudat in mod regulat alegerile si a arestat in mod arbitrar sute de opozanti, Islam Karimov a fost criticat si de ONU pentru ca a permis folosirea torturii, o practica frecventa in inchisorile din Uzbekistan.

In 2005, Karimov a ordonat sa se traga asupra miilor de manifestanti adunati la Andijan, in estul tarii, estimarile OSCE indicand intre 300 si 500 de victime in acea zi.

Pus la index de comunitatea internationala, Islam Karimov a inceput ulterior o lenta reconciliere cu capitalele occidentale. El a basculat intre Washington si Moscova, fara insa a reusi sa stabileasca relatii de incredere cu niciuna din ele.

Temerile analistilor sunt insa ca succesorul lui Karimov ar putea duce o politica 'inca si mai rea' in materie de drepturi ale omului, dupa cum afirma expertul Steve Swerdlow, care le recomanda occidentalilor sa profite de aceasta tranzitie de putere pentru a face presiuni asupra noilor autoritati de la Taskent.

'Pericolul este ca occidentalii sa fie timizi in criticile lor, de teama sa nu-l arunce pe viitorul lider al Uzbekistanului in bratele Kremlinului. In realitate insa, Uzbekistanul a urmat intotdeauna o cale independenta in raport cu Moscova si, foarte probabil, o va continua', sustine acelasi expert.
 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5