Iranul se opune asupra „coridorului Trump” din Caucaz. Teheranul consideră proiectul o amenințare la graniță
Iranul a respins duminică o posibilă desfăşurare de forţe străine în Caucazul de Sud, referindu-se la Statele Unite, pentru realizarea construcţiei aşa-numitului "coridor Trump", convenit între Azerbaidjan şi Armenia, în apropiere de graniţa iraniană.
„Ne opunem ferm intervenţiei externe sau prezenţei forţelor din afara regiunii deoarece aceasta exacerbează complexităţile geopolitice", a afirmat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Baghaei, în declaraţii pentru postul de radio de stat, potrivit agenţiei IRNA.
Baghaei a declarat că ţara sa consideră o "linie roşie" prezenţa unor forţe străine foarte aproape de graniţa sa nordică cu Armenia.
Coridorul, redenumit la Washington
Oficialul iranian a subliniat că autorităţile armene au asigurat Teheranul că acest „coridor Trump" va implica companii armene şi o firmă americană înregistrată conform legislaţiei armene, „fără desfăşurarea de forţe străine de-a lungul graniţelor".
Armenia şi Azerbaidjanul au convenit pe 8 august, la Casa Albă, asupra creării rutei cunoscute până acum sub numele de Zangezur şi redenumită „Coridorul Trump pentru Pace şi Prosperitate Internaţională" (TRIPP).
Acest coridor, care ar urma să conecteze direct Azerbaidjanul cu enclava sa Nakhicevan prin teritoriul Armeniei, evitând trecerea prin Iran, va fi operat cu capital american şi este considerat un element cheie al acordului de pace semnat între Baku şi Erevan.
Baghaei a subliniat importanţa Caucazului de Sud pentru Iran şi a spus că ţara sa urmăreşte cu atenţie evenimentele din regiune „fără a simplifica sau minimaliza nicio problemă".
El a subliniat că această regiune „are o valoare politică, economică şi geopolitică semnificativă pentru noi şi pentru statele din regiune".
Temerile Iranului privind pierderea influenței
De la acordul între Armenia şi Azerbaidjan pentru a construi „coridorul Trump" sub auspiciile SUA, Teheranul şi-a intensificat consultările la înalt nivel cu autorităţile armene pentru a împiedica ca această rută să îi afecteze rolul strategic în regiune.
Luni, preşedintele iranian, Masud Pezeshkian, se va deplasa la Erevan pentru o vizită oficială în care va discuta despre acest subiect cu prim-ministrul armean, Nikol Paşinian.
Din 1988, Iranul a fost punctul de conexiune între Azerbaidjan şi enclava sa Nakhicevan, ceea ce, pe lângă generarea de venituri din drepturile de trecere, conferă Teheranului o valoare strategică ca pod între Marea Caspică şi Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, prin noua rută propusă, Iranul se teme că va pierde influenţă şi securitate în Caucazul de Sud deoarece iniţiativa a fost convenită în momente de tensiuni ridicate între Iran şi Occident din cauza programului nuclear iranian şi după bombardamentele americane asupra instalaţiilor sale atomice din iunie, în mijlocul războiului de 12 zile cu Israelul.
