Iranul respinge apelul țărilor occidentale de a renunţa la ameninţările la adresa Israelului. „Este lipsită de logică”
Iranul a respins marţi apelurile ţărilor occidentale de a renunţa la ameninţările sale împotriva Israelului.
Iranul a precizat că nu va solicita "autorizarea" de a se răzbuna pe inamicul său declarat, pe care îl acuză că l-a asasinat pe teritoriul său pe liderul palestinian al Hamas, Ismail Haniyeh, relatează AFP.
Casa Albă a precizat că, în cazul unui atac iranian, "acesta ar putea avea cu siguranţă un impact asupra discuţiilor" programate pentru joi pentru o încetare a focului în Fâşia Gaza, unde războiul a fost declanşat la 7 octombrie de un atac de o amploare fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas pe teritoriul israelian.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Preşedintele american Joe Biden şi omologii săi din Franţa, Italia, Germania şi Marea Britanie au cerut luni Teheranului să "renunţe la ameninţările sale cu atacul militar împotriva Israelului".
"O astfel de cerere este lipsită de logică politică şi este total contrară principiilor şi regulilor dreptului internaţional", a reacţionat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanani.
Iranul şi aliaţii săi regionali din Liban, Irak şi Yemen ameninţă Israelul cu represalii armate pentru asasinarea la 31 iulie, în capitala iraniană, a şefului Hamas, pe care au pus-o pe seama Israelului, şi de la asasinarea cu o zi înainte a lui Fuad Shukr, liderul militar al Hezbollahului libanez proiranian, care a fost ucis într-un atac israelian în apropiere de Beirut.
"Republica Islamică este hotărâtă să îşi apere suveranitatea" şi "nu cere permisiunea nimănui pentru a-şi folosi drepturile legitime", a punctat Kanani.
Washingtonul a declarat că anticipează "o serie de atacuri consecvente" din partea Iranului şi a aliaţilor săi, care ar putea avea loc chiar "săptămâna aceasta".
Joe Biden şi liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi Regatului Unit au avertizat cu privire la "consecinţele grave" ale unui atac asupra securităţii regionale.
Cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Keir Starmer au făcut apel la dezescaladare în discuţii telefonice cu preşedintele iranian Massoud Pezeshkian.
Dar "Iranul nu va ceda niciodată în faţa presiunilor", a declarat Pezeshkian, potrivit agenţiei oficiale iraniene de presă Irna.
Teama de o conflagraţie regională a determinat numeroase companii aeriene să-şi suspende zborurile către mai multe ţări din Orientul Mijlociu.
Pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, panoul de afişaj a anunţat anularea mai multor zboruri marţi.
Între timp, creşte presiunea internaţională pentru un armistiţiu în Fâşia Gaza, unde bombardamentele continuă în teritoriul palestinian asediat.
Marţi, o lovitură israeliană a ucis zece membri ai aceleiaşi familii la est de Khan Younis (în sud), a declarat un oficial medical pentru AFP. Doar o fetiţă de trei luni a supravieţuit.
Potrivit martorilor, bombardamentele israeliene au vizat, de asemenea, două case din tabăra pentru persoane strămutate al-Bureij (centru). "Am scos un cadavru şi încă mai căutăm opt persoane dispărute", a declarat pentru AFPTV Hassan Daou, un salvator.
În ultimele zece luni, comunitatea internaţională şi-a exprimat în mod repetat îngrijorarea faţă de bilanţul uman al războiului.
Marţi, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, aflat în vizită la Moscova, că este "îngrijorat" de moartea civililor palestinieni.
În acest context, Franţa, Germania şi Regatul Unit au declarat că "nu mai poate exista nicio întârziere" în negocierea unei încetări a focului.
Duminică, Hamas a cerut punerea în aplicare a unui plan în trei etape prezentat la 31 mai de preşedintele Joe Biden pentru un armistiţiu în teritoriile palestiniene, spunând că îl preferă unor noi propuneri şi negocieri.
Acest plan, despre care dl Biden a spus că provine din Israel, prevedea iniţial un armistiţiu de şase săptămâni însoţit de o retragere israeliană din zonele dens populate din Gaza şi de eliberarea ostaticilor în schimbul deţinuţilor palestinieni deţinuţi de Israel.
În urmă cu câteva zile, ţările mediatoare - Egipt, Qatar şi Statele Unite - au cerut reluarea, joi, a discuţiilor privind un armistiţiu combinat cu eliberarea ostaticilor. Israelul şi-a dat acordul, dar Hamas nu a precizat dacă va participa.
Israelul a jurat să distrugă Hamas, care a preluat puterea în Gaza în 2007 şi pe care o consideră o organizaţie teroristă.