Incendiile de vegetație continuă în Grecia. Flăcările au luat două vieți și au ajuns la un depozit de muniție
În Grecia, lupta se duce acum cu un incendiu uriaș, izbucnit în regiunea Tesalia, în estul țării. Flăcările au luat două vieți și au ajuns la un depozit de muniție al unei baze militare aeriene.
Mai multe mașini de pompieri păzeau zona, însă nu au putut împiedica înaintarea focului către zonele unde era depozitată muniția: bombe și rachete pentru avioanele F-16.
În Rodos, incendiile s-au potolit, dar pompierii rămân în alertă.
Mai multe explozii au răsunat și în localitatea Nea Anchialos, aproape de orașul Volos, de pe coasta de est a Greciei. Flăcările care mistuiau vegetația au ajuns la un depozit de muniție al aviației elene. O echipă a unei televiziuni elene filma în zonă când s-a produs prima deflagrație.
Autoritățile au impus interdicție de circulație pe o rază de trei kilometri în jurul incendiului și au evacuat o mie de oameni, care locuiau aproape de locul exploziilor.
Autoritățile au decis, de asemenea, să evacueze și mai multe aeronave F-16 staționate la baza militară.
Potrivit presei elene, depozitul de muniție mistuit de foc adăpostea mai multe bombe destinate avioanelor de luptă, dar și rachete aer-sol.
Jurnaliștii greci scriu că hala era atât de plină, încât sistemele anti-incendiu nu au funcționat.
De-a lungul nopții, incendiul din regiunea Tesalia a devenit cel mai periculos din cele peste 100 care ard în toată Grecia. 12 localități au fost evacuate aseară.
Cel puțin două persoane au murit aici. Un fermier care a încercat să-și elibereze caprele din țarc, ca să scape de flăcări, și o femeie care a fost surprinsă de incendiu într-o rulotă.
În Rodos, incendiile s-au potolit, dar autoritățile rămân în alertă din cauza vântului puternic.
Dar, autoritățile au ridicat din nou gradul de alertă la patru, pe o scară de la unu la cinci, ceea ce înseamnă că vântul se întețește din nou și crește foarte mult riscul de reizbucnire a unor incendii sau de apariție a unor noi.
Localnicii evaluează distrugerile uriașe și fac planuri pentru reconstrucție.
Dacă veniți în vacanță în sud-estul insulei Rodos, peisajul arată destul de dezolant. Plaja Glistra este una dintre cele câteva distruse de incendiile din weekend.
Sute de pompieri, între ei și români, monitorizează situația.
Alexandru Csilik, comandantul modulului specializat în stingere incendiilor de pădure: „După fiecare incendiu de pădure, executăm activități de supraveghere. Vom acționa din primele momente pe insula Rhodos.”
Eforturile pompierilor români au fost remarcate și de localnici.
Plutonierul adjunct șef Costel Pascal: „-Reporter: Cum v-au primit oamenii aici?
-Foarte bine. Chiar nu mă așteptam. Aplauze. Chiar foarte bine.”
Sergent-major Denis Badea: „Condițiile foarte bune, am muncit, am ajutat lumea, ne-am implicat.”
Misiunea a fost cu atât mai grea cu cât s-a desfășurat sub un soare infernal, la temperaturi care deseori au ajuns la 60 de grade Celsius, pentru cei aflați în fața flăcărilor, cu echipamente de zeci de kilograme în spate.
Sergent-major Denis Badea: „Mănuși de protecție, cască, bocanci de protecție.”
Plutonierul adjunct șef Costel Pascal: „Adrenalina își face efectul și nu se simte efectiv. Abia după ce se termină intervenția realizezi cam prin ce ai trecut.”
Pe de altă parte, dacă europenii au parte de puțină răcoare, americanii încă se coc pe o arșiță cum de mult nu s-a mai văzut. Aproape jumătate din americani trăiesc în regiuni aflate sub diverse coduri de caniculă.
António Guterres, secretarul general al ONU: „Era încălzirii globale s-a încheiat și a început era ”fierberii globale”. Consecințele sunt clare și sunt tragice: copii luați de ape, familii care fug de incendii, muncitori care se prăbușesc din cauza căldurii.”
Organizaţia Meteorologică Mondială şi observatorul european Copernicus consideră că dispun de suficiente date pentru a anunţa că iulie 2023 va fi cea mai caldă lună din istoria măsurătorilor meteorologice, depăşind recordul anterior din iulie 2019.