In Germania a fost reluat unul dintre cele mai mari procese in care sunt judecati neonazisti

Proces in Germania

Unul dintre cele mai mari procese din Germania in care sunt judecati neonazisti, dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, s-a reluat marti intr-un tribunal din Munchen, pentru a judeca cele noua crime cu motivatii rasiste, relateaza AFP.

Citirea rechizitoriului nu a mai putut fi efectuata, ceea ce a provocat neliniste in randul avocatilor familiilor victimelor.

Principala acuzata, Beate Zschäepe, in varsta de 38 de ani, este acuzata mai ales pentru participarea la zece crime, in perioada 2000-2007, dintre care noua au avut o tenta rasista, vizand mai ales turci sau persoane de origine turca.

Intre numeroasele intreruperi ale sedintei, a doua zi de audiente a fost marcata de cererile avocatiilor apararii care doreau ca audientele sa fie mutate intr-o alta sala a tribunalului. Acestia erau de parere ca actuala sala era prea inghesuita pentru un proces cu cinci acuzati, 86 de parti civile reprezentate de 62 de avocati.

In prima zi, lunea trecuta, procesul a fost amanat cu opt zile, deoarece avocatii apararii au cerut revocarea unuia dintre judecatori, cerere respinsa in cele din urma. Marti, Beate Zschäpe a aparut iarasi fara catuse, imbracata in pantaloni gri si camasa alba, cu parul legat si cu cercei mari in urechi.

Citește și
Neo-nazist
Analiza BBC. Ascensiunea bandelor neo-naziste din inchisorile SUA. Cum au ajuns sa ucida procurori

Ea a intors ostentativ spatele camerelor si aparatelor de fotografiat, care primisera pentru cateva minute permisiunea sa inregistreze imagini de la proces, la fel ca la debutul procesului, la 6 mai. Beate Zschäepe a discutat apoi cu cei trei avocati ai sai, alesi din oficiu. Cufundata in tacere de la arestarea sa din 8 noiembrie 2011, gesturile si tinuta ei in fata justitiei au fost atent analizate.

Povestea neonazistei Beate Zschäepe, cu origini romanesti, judecata pentru crime rasiste intr-un proces rasunator

Ministrul turc al Afacerilor Externe, Ahmet Davutoglu, care a primit duminica familiile victimelor, in timpul unei vizite in Germania, a considerat atitudinea acuzatei drept aroganta. Pentru el, ea "se poarta cu superioritate" cu familiile victimelor, venite in numar mare pentru a asista la audieri.

Beate Zschäepe, care a stat ascunsa timp de 13 ani, poate primi o pedeapsa substantiala cu inchisoarea. In afara de presupusa participare la cele zece crime, ea este suspectata ca este implicata in doua atentate impotriva comunitatilor de imigranti, precum si de 15 spargeri de banci.

Cei doi discipoli ai tinerei extremiste, Uwe Böhnhardt (34 ani) si Uwe Mundlos (38 ani), presupusii asasini, s-au sinucis la 4 noiembrie 2011, in timp ce erau foarte apropae sa fie descoperiti de politie.

In afara de Beate Zschäepe, patru persoane suspectate ca ar fi furnizat ajutor logistic celor trei neonazisti, supranumiti Gruparea Subterana National-Socialista (NSU), sunt judecati la Munchen.

Procesul poate dura pana la doi ani.

Articol recomandat de sport.ro
Gata, știm adversarii României din barajul pentru Cupa Mondială din 2026! Programul complet stabilit de FIFA
Gata, știm adversarii României din barajul pentru Cupa Mondială din 2026! Programul complet stabilit de FIFA
Citește și...
Povestea neonazistei cu origini romanesti, judecata pentru crime rasiste intr-un proces rasunator
Povestea neonazistei cu origini romanesti, judecata pentru crime rasiste intr-un proces rasunator

O nemtoaica ce ar putea fi pe jumatate romanca dupa tata este judecata la Munchen intr-unul dintre cele mai rasunatoare procese impotriva neo-nazismului din Germania postbelica.

Analiza BBC. Ascensiunea bandelor neo-naziste din inchisorile SUA. Cum au ajuns sa ucida procurori
Analiza BBC. Ascensiunea bandelor neo-naziste din inchisorile SUA. Cum au ajuns sa ucida procurori

Trei oficiali ai justitiei americane care au abordat problema bandelor neo-naziste din inchisori au fost ucisi recent.

Criza reinvie fascismul in Europa. Tara in care neonazistii au ajuns in Parlament
Criza reinvie fascismul in Europa. Tara in care neonazistii au ajuns in Parlament

Grecia trebuie sa examineze legalitatea formatiunii neonaziste Zori de Aur si sa lupte impotriva unei banalizari a discursurilor si actelor xenofobe.

Neonazistii greci seduc un public tot mai mare. Sute de oameni participa la mitingul Chryssi Avghi
Neonazistii greci seduc un public tot mai mare. Sute de oameni participa la mitingul Chryssi Avghi

Neonazistii seduc un public tot mai mare in Grecia, cateva sute de persoane, intre care skinheads, femei si studenti, venind sambata sa asculte la Atena discursul unui oficial al partidului Chryssi Avghi (Zori de Aur).

Recomandări
Filmul morţii Sarei, fetița de 2 ani sedată la o clinică din Capitală. Tatăl ei acuză că medicii au sunat prea târziu la 112
Filmul morţii Sarei, fetița de 2 ani sedată la o clinică din Capitală. Tatăl ei acuză că medicii au sunat prea târziu la 112

Autoritățile fac cercetări pentru ucidere din culpă în cazul fetiței de doi ani care a murit la o clinică stomatologică din capitală, după ce fusese sedată.

30 de ani de PRO TV. 2010 – anul austerității totale: momentul în care România a plătit prețul crizei globale
30 de ani de PRO TV. 2010 – anul austerității totale: momentul în care România a plătit prețul crizei globale

Am ajuns cu retrospectiva celor mai importante evenimente din ultimii 30 de ani în 2010 care va rămâne în memoria colectivă drept anul austerității.

ANAF se laudă cu digitalizarea, dar ascunde datele. Lista marilor datornici e îngropată în mii de pagini de internet
ANAF se laudă cu digitalizarea, dar ascunde datele. Lista marilor datornici e îngropată în mii de pagini de internet

În ciuda promisiunilor de reformă și îmbunătățirii rezultatelor, transparența rămâne unul dintre capitolele deficitare din activitatea ANAF. Instituția îngreunează accesul cetățenilor la lista marilor datornici, informație care ar trebui să fie publică.