Germania sarbatoreste 500 de ani de la proclamarea legii puritatii berii. Cele 3 ingrediente permise in fabricarea bauturii
In Germania s-au sarbatorit zilele acestea 500 de ani de la proclamarea... faimoasei legi a puritatii berii - ce impune folosirea a 3 ingrediente: orz, hamei si apa. Nimic altceva.
Aceasta reteta a ajuns sa reprezinte o garantie a calitatii celei mai populare bauturi alcoolice din lume. Ca sa marcheze evenimentul, nemtii au dat pe gat halba dupa halba!
La Ingolstadt, la Festivalul berii, petrecaretii au sarbatorit, culmea, o reglementare dictata de autoritati. Dar una bine cunoscuta si apreciata de amatorii de bere din toata lumea!
Povestea "legii puritatii berii" a inceput in Bavaria in 1516. Conducatorii de atunci ai regiunii, ducele Wilhelm al IV-lea si ducele Ludwig al X-lea, au emis un decret ce avea sa faca istorie. In germana este cunoscut sub numele de Reinheitsgebot.
Nina Anika Kloz, editor revista Hopfenhelden: "Decretul ducal a decis ca berea trebuie facuta neaparat din orz. Era vorba, de fapt, despre "managementul resurselor" - din faina de grau se face doar paine, iar din orz se face doar bere, si astfel se evita risipa."
Curand insa, legea puritatii berii a devenit o lege a protectiei consumatorului. Trebuia ca singurele ingrediente sa fie orzul, hameiul, drojdia si apa. Iar berarii erau pedepsiti si li se confisca marfa daca foloseau altceva, in dauna calitatii bauturii.
In 1871, cand statele germane s-au unificat intr-o singura tara, Bavaria a insistat ca legea puritatii tarii sa fie pastrata si aplicata pentru intreaga natiune. Cateva decenii au luptat bavarezii pana au reusit sa impuna aceasta reglementare. Rar se admit exceptii.
Helmut Fritsche, fabricant de bere bruna: "Ne-am luptat 10 ani cu Federatia berarilor, cu autoritatile ... pana cand Inalta curte de justitie a decis, in 2005, ca berea noastra neagra, care contine putin zahar, poate fi numita bere."
Legea puritatii berii este atat de apreciata in Germania incat, in 2011, un grup de berari, politicieni si alti membri importanti ai societatii au cerut includerea ei pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii.
