GALERIE FOTO Situația revine la normal în Kazahstan. Guvernul condamnă relatările media
Internetul a fost restabilit şi viaţa revine treptat la normal luni la Almatî, după o săptămână de revolte şi o represiune implacabilă care au făcut zeci de morţi în Kazahstan.
În Almatî, oraş cu 1,8 milioane de locuitori şi capitala economică a ţării, unde au avut loc cele mai violente revolte, site-urile locale şi străine puteau fi din nou accesate luni, decretată zi de doliu după cele mai sângeroase tulburări din istoria independentă a fostei republici sovietice.
Iar mijloacele de transport public puteau fi văzute din nou pe străzile din Almatî pentru prima dată de la începutul violenţelor, potrivit corespondenţilor AFP.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
Regimul din Kazahstan a prezentat revoltele de la Almatî ca un atac al "unor grupuri teroriste" şi şi-a exprimat nemulţumirea faţă de acoperirea mediatică străină a evenimentelor, care au început prin manifestaţii împotriva creşterii preţului la carburant în vestul ţării la 2 ianuarie.
Luni, Comitetul Naţional de Securitate a transmis că situaţia este acum sub control, potrivit Agerpres.
"Focarele de ameninţare teroristă" au fost neutralizate, se arată într-un comunicat de presă.
Duminică seară, Ministerul Informaţiilor a retras un bilanţ publicat anterior în cursul zilei pe un canal oficial de Telegram, conform căruia peste 164 de persoane au murit în timpul violenţelor.
Ministerul a explicat pentru două site-uri private că difuzarea bilanţului a fost rezultatul unei "erori tehnice", însă nu a oferit totuşi un nou bilanţ.
Totuşi, bilanţul creşte vertiginos, autorităţile raportând până acum decesul a 26 de manifestanţi şi 16 membri ai forţelor de ordine şi un număr de 2.000 de răniţi.
Într-o declaraţie transmisă luni presei, Ministerul Afacerilor Externe a declarat că relatările din media străine au creat "impresia falsă că guvernul din Kazahstan atacă protestatari paşnici. Forţele noastre de securitate s-au confruntat cu mulţimi violente care au comis acte de teroare scandaloase".
Preşedinţia a anunţat duminică faptul că 5.800 de persoane au fost arestate, printre care "un număr semnificativ de străini", şi că au fost deschise 125 de anchete după aceste revolte fără precedent de la câştigarea independenţei, în 1989, de către această ţară de 19 milioane de locuitori şi bogată în hidrocarburi.
Luni, Ministerul de Interne a anunţat printr-un comunicat publicat pe site-ul guvernului că forţele de securitate au arestat un număr total de 7.989 de persoane în legătură cu protestele de săptămâna trecută.
Mişcarea de contestare a început în provincie după scumpirea gazelor, după care a ajuns în mari oraşe, în special la Almatî, unde poliţia a tras cu gloanţe reale asupra manifestanţilor care au luat cu asalt clădiri oficiale.
Conform Ministerului de Interne kazah, prejudiciul material cauzat de violenţe a fost evaluat iniţial la circa 175 de milioane de euro.
Peste 100 de magazine şi bănci au fost jefuite, iar peste 400 de vehicule au fost distruse, conform sursei citate.
Kazahstanul a anunţat sâmbătă arestarea fostului director al serviciilor de informaţii, Karim Masimov, prima persoană publică importantă reţinută, pentru suspiciuni de "înaltă trădare".
Refuzând orice dialog cu manifestanţii, preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev a autorizat vineri forţele de ordine "să tragă fără avertisment".
Condamnând acest ordin, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat duminică la ABC că "autorităţile din Kazahstan trebuie să fie capabile să se ocupe în mod paşnic de provocările cu care se se confruntă, pentru a se asigura că drepturile celor care protestează paşnic sunt protejate".
În Almatî se puteau vedea duminică urmele violenţele, cu faţade de clădiri înnegrite de flăcări şi cu maşini arse pe străzi.
În afară de costul ridicat al vieţii, figura fostului preşedinte Nursultan Nazarbaev, care a condus cu o mână de fier Kazahstanul între 1989 şi 2019, a cristalizat furia manifestanţilor.
Purtătorul său de cuvânt, Aidos Ukibai, a negat încă o dată duminică faptul că Nazarbaev a părăsit ţara, dând asigurări că acesta îl susţine pe Tokaev.
Pe fondul zvonurilor privind lupta pentru putere, el a afirmat de asemenea că Nazarbaev a cedat postul de şef al Consiliului de Securitate Naţională lui Tokaev, care a făcut brusc săptămâna trecută anunţul că preia conducerea.
Situaţia din Kazahstan este urmărită cu îngrijorare în exterior. Papa Francisc şi-a exprimat duminică "durerea" şi a făcut apel la dialog pentru recâştigarea păcii.
Moscova a trimis trupe în Kazahstan în cadrul unui contingent multinaţional al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), la apelul lui Tokaev.
SUA au transmis că "va fi dificil" pentru Kazahstan să obţină plecarea militarilor ruşi, o critică pe care Moscova a calificat-o sâmbătă drept "grosieră".
Potrivit Kremlinului, luni urmează să aibă loc o videoconferinţă, organizată de Moscova, a statelor din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, pentru a discuta despre situaţia din Kazahstan, relatează DPA.
La discuţie ar urma să ia parte şi preşedintele rus Vladimir Putin.
În afară de Rusia şi Kazahstan, din această alianţă mai fac parte Armenia, Belarus, Kârgâzstan şi Tadjikistan.
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
