Situaţia actuală este destul de „derutantă”, a apreciat şefa diplomaţiei suedeze, Maria Malmer Stenergard, gazda reuniunii miniştrilor de externe din NATO la Helsingborg, în sudul Suediei. „Nu este întotdeauna uşor să te orientezi!”, remarcă ea.
Preşedintele american Donald Trump şi-a surprins din nou aliaţii europeni, anunţând joi trimiterea a circa 5.000 de soldaţi suplimentari în Polonia, după ce anunţase, la începutul lunii mai, retragerea a 5.000 de militari americani din Germania.
Nu este vorba de nicio măsură „punitivă”, a asigurat, cu privire la acest aspect, secretarul de stat american Marco Rubio, cu puţin timp înainte de începerea reuniunii din Suedia, ţară membră a NATO abia din 2024.
„Evident, salut acest anunţ”, a reacţionat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte.
„Totul e bine când se termină cu bine”, a comentat, la rândul său, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski.
Washingtonul anunţase iniţial anularea trimiterii prevăzute a 4.000 de militari în Polonia, înainte de a evoca o amânare, pentru a confirma, într-un final, desfăşurarea lor, în condiţii care trebuie încă precizate.
Europenii cer predictibilitate în retragerea americană
Ţările europene din NATO, chiar dacă recunosc de acum caracterul inevitabil al unei dezangajări americane în Europa, speră totuşi ca aceasta să se întâmple fără prea multe surprize.
„Ceea ce este important e ca aceasta să se facă într-un mod structurat, pentru ca Europa să se poată consolida, în timp ce SUA îşi reduc prezenţa”, a subliniat ministrul de externe norvegian Espen Barth Eide.
Europenii caută, de asemenea, să întoarcă pagina după avalanşa de critici severe pe care le-au primit din partea lui Donald Trump la începutul războiului din Orientul Mijlociu.
Una dintre mizele acestei reuniuni de la Helsingborg este „de a şti dacă depăşim sau nu acest moment de punere la colţ”, a rezumat săptămâna aceasta un diplomat european de la Bruxelles.
Preşedintele american nu-şi poate stăpâni nervii de când europenii au refuzat să i se alăture în războiul pe care l-a lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului.
„Poziţiile preşedintelui se traduc, de fapt, prin dezamăgirea faţă de unii dintre partenerii noştri din NATO şi reacţia lor la operaţiunile noastre în Orientul Mijlociu”, a subliniat Marco Rubio, adăugând că ar fi necesar „să se răspundă” la aceasta.
Europenii nu au rămas, totuşi, inactivi. Ei au „înţeles mesajul”, afirmă Rubio.
NATO şi securitatea europeană, în centrul discuţiilor
Nave de război au fost prepoziţionate în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran, în cadrul unei coaliţii internaţionale constituite de Londra şi Paris.
NATO ar putea juca şi ea un rol, deşi încă nu a fost luată nicio decizie, iar Donald Trump continuă să le ceară aliaţilor săi europeni să acţioneze pentru a redeschide această rută maritimă strategică, prin care se transportă o cincime din petrolul mondial.
De asemenea, el le cere europenilor să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.
Într-un moment în care Statele Unite ale Americii îşi reevaluează nivelul prezenţei în Europa, „aceasta este tocmai oportunitatea pentru Franţa şi pentru europeni de a-şi dezvolta viziunea acolo, de a-şi dezvolta capacitatea, pe scurt, de a europeniza NATO”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot.
Pentru a-i reasigura pe americani privind angajamentul lor de a-şi creşte forţa în apărarea continentului lor, europenii se pregătesc să anunţe o serie de contracte în domeniul achiziţionării de armament, între care mai multe cu SUA, potrivit unor diplomaţi de la Bruxelles.
Dar nimic nu trebuie să fie dezvăluit înainte de această reuniune, a cerut Mark Rutte, potrivit unuia dintre aceşti diplomaţi, cu speranţa că aceste acorduri îl vor satisface pe Donald Trump, aşteptat cu nervozitate de europeni la Ankara, în iulie, pentru summitul Alianţei Nord-Atlantice.
