Fotografiile oferă o imagine de ansamblu asupra complexului și surprind zona depozitelor, orașul militar și alte elemente ale infrastructurii. Potrivit SIS, la Cobasna sunt păstrate aproximativ 14.000 de tone de muniții, dintre care circa 2.800 de tone sunt explozibili, notează ProTV Chișinău.
Munițiile sunt depozitate în 42 de depozite separate, întinse pe o suprafață de peste un kilometru pătrat. Clădirile se află la distanțe de aproximativ 80 până la 200 de metri una de alta, ceea ce împiedică o explozie simultană a materialelor militare depozitate acolo.
Șeful SIS, Alexandru Musteață, a explicat că, în cazul unui incident major, nu ar avea loc o singură explozie de amploare, ci mai degrabă o succesiune de incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului.
Depozitul a fost construit în 1940. O mare parte din munițiile aflate acolo au fost aduse după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană, Cehoslovacia și alte țări europene.
SIS: O explozie la Cobasna nu ar fi echivalentă cu bomba de la Hiroshima
Alexandru Musteață a respins și afirmația potrivit căreia o explozie la Cobasna ar putea avea o forță similară unei bombe nucleare precum cea detonată la Hiroshima.
Potrivit șefului SIS, această afirmație pornește de la un studiu din 2005, preluat ulterior de mai multe agenții de presă rusești, care lua în calcul inclusiv producerea unui cutremur de aproximativ 7,5 grade pe scara Richter.
„Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rosești, care evocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scala Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a muniților depozitate cu cantitatea reală de explosiv activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existent la Cobasna. Pentru că acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic, la Cobasna, având în videre ce și în ce cantitate este păstrată acolo”, a declarat Alexandru Musteață.
Istoria depozitelor de la Cobasna
Depozitul de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice și amplasat în locația sa actuală din mai 1949, este cunoscut drept „depozitul de artilerie nr. 1411”, și a făcut parte din structurile militare ale Armatei Sovietice, iar după destrămarea URSS a trecut sub controlul Armatei a 14-a a Federației Ruse. În perioada sovietică, cantitatea de muniții evacuată din toate țările fostului Pact de la Varșovia, a fost stocată la Cobasna. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, depozitul a rămas pe teritoriul Republicii Moldova, însă conflictul armat din 1992 a condus la pierderea controlului constituțional asupra regiunii transnistrene a Republicii Moldova, unde este dislocat și depozitul. Prin urmare, la ziua de azi, controlul asupra acestui depozit este deținut „de facto” de Federația Rusă, iar paza acestuia este asigurată de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), se arată în raportul autorităților de la Chișinău.
„La Summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Federația Rusă și-a asumat angajamentul de a-și retrage trupele și munițiile, însă fără progrese semnificative, la ziua de azi doar pe partea de evacuare parțială a munițiilor”, explică SIS.
În perioada 2001–2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, procesul a fost blocat, iar în prezent estimările privind cantitatea rămasă este de 14.000 de tone, în mare parte muniții învechite, cu termen de păstrare expirat. Dintre acestea, sub 2000 de tone ar reprezenta materiale de instrucție, cartușe de semnalizare sau elemente logistice. Cantitatea de muniții rămasă este estimată în baza analizei activităților militare din stânga Nistrului pe parcursul anilor și surselor HUMINT, OSINT, GEOINT, SIGINT.
