Kievul cere UE și 1,1 miliarde de euro pentru costurile suplimentare de transport.
România și Polonia spun însă că nu mai pot crește semnificativ capacitatea de tranzit. „Interesul fermierilor noștri rămâne o prioritate”, a declarat Barna Tánczos, ministrul Agriculturii din România, pentru POLITICO. Excesul de cereale ucrainene, combinat cu nivelul scăzut al Dunării, suprasolicită deja porturile țării, împiedicându-i pe fermierii români să își vândă propriile produse.
Refuzul evidențiază diferența persistentă dintre ambițiile UE de a sprijini Ucraina și realitățile politice interne. Fiind unul dintre grânarele lumii, Ucraina reprezintă o amenințare reală pentru mijloacele de trai ale fermierilor europeni, un electorat important în multe state membre. Chiar înainte de cea mai recentă escaladare a confruntărilor din Marea Neagră, Polonia, Slovacia și Ungaria au interzis importurile de cereale ucrainene.
În prezent, mai puțin de jumătate dintre exporturile ucrainene reușesc să părăsească țara prin rutele europene feroviare, rutiere și fluviale, a declarat ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi. Până la 35 de milioane de tone ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an dacă blocada continuă.
România încearcă să își optimizeze logistica, a subliniat Tánczos. Luna trecută, Bucureștiul a semnat chiar un memorandum de înțelegere pentru facilitarea trecerii frontierei cu Ucraina și dezvoltarea conexiunilor feroviare. Însă „toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla capacitatea rutieră, feroviară și portuară”, a spus Tánczos. „Asta este situația.”
În Polonia, Ministerul Infrastructurii „nu are în plan introducerea unor modificări menite să crească tranzitul produselor agricole ucrainene”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska într-un comunicat.
Deși ajutorul nu va veni imediat, UE nu exclude o reacție colectivă. „Trebuie... să abordăm această problemă”, le-a declarat săptămâna aceasta jurnaliștilor comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, invocând preocupările legate de securitatea alimentară globală, fără a face însă angajamente concrete. Unele capitale europene se oferă să acorde mai mult sprijin. În timp ce Ucraina ia în calcul porturile olandeze și germane ca noi puncte de export, un purtător de cuvânt al Ministerului german al Agriculturii a declarat că Berlinul „face toate eforturile în Europa pentru a se asigura că rutele alternative de export... sunt consolidate”.
Bucureștiul încearcă totuși să optimizeze transporturile și a semnat recent un memorandum cu Ucraina pentru facilitarea trecerii frontierei și dezvoltarea legăturilor feroviare.
Problema riscă să se agraveze în următorul sezon agricol. Ministrul ucrainean avertizează că, dacă situația continuă până în primăvară, suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea cu 35-40%. Criza ar putea avea efecte asupra securității alimentare globale, dar și asupra fermierilor europeni, care se confruntă deja cu secetă, temperaturi ridicate și costuri mari pentru combustibili și îngrășăminte.
